Vedeți că v-a căutat Ciolacu

Bună dimineața!

România este fără discuții o țară aparte. Un străin care se mută aici înțelege cum funcționăm în ani și ani. Candidații noștri se încăpățânează să-și pună toate cărțile electorale în grija unor consultanți americani, slovaci sau israelieni. Așa apar campanii bizare bazate pe o copertă de carte sau zbenguieli la festivaluri, iar rețeta eșecului e asigurată.  

1. Cel mai iubit dintre pesediști

E oficial. Marcel Ciolacu va candida la prezidențiale. Acum, PSD are practic trei candidați. Pe lângă Ciolacu, mai sunt Ana Birchall, care ar vrea să rupă din voturile lui Lasconi, și Mircea Geoană, care mai are un pic de preaviz la NATO. Primul și ultimul au mari șanse să ajungă în turul doi.

• Marele anunț. Ciolacu și-a anunțat colegii că va candida. Cum informația a ajuns în presă, premierul a trebuit să iasă public. A citit de pe prompter așa: „Am luat această decizie după ce m-am consultat cu românii”. Pe voi v-a întrebat? La noi n-a ajuns pe la redacție. Dacă vă întâlniți totuși cu el, să-l întrebați despre dezvăluirile Ancăi Simina! Televiziunile n-au făcut-o.

• Cel mai mare eșec. Cu câteva zile înainte de anunț, Ciolacu a lansat o platformă pe care scrie, printre altele, că „România Educată este cel mai mare eșec din istoria modernă a țării”. Eșecul a fost votat de pesediști în urmă cu un an, iar proiectul a fost promovat de Cîmpeanu, unul dintre prietenii premierului, și de Ligia Deca, membră team Ciolacu la Guvern.

• Reales la congres. Sâmbătă, social-democrații au congres. Se reorganizează un pic, iar Ciolacu le cere sprijinul pentru prezidențiale. Probabil, doar o formalitate. Probabil nu se va discuta acolo despre cum tranșa 3 din PNRR va fi pusă pe hold pentru că guvernul a jucat popice cu jaloanele Comisiei Europeane. 

2. Presa cu coasa

După ce au fost arestate preventiv sub acuzația de omor calificat cu premeditare, cele două doctorițe de la Spitalul Sfântul Pantelimon sunt libere. Cea numită în presă „doamna cu coasa” poate să plece și din țară. Așa au decis magistrații. Asta după săptămâni bune în care presa a fost hrănită de procurori cu detalii din anchetă și toată lumea s-a grăbit să dea verdicte.

• Corp de control european. Ciolacu și Rafila au decis să ceară audit din afară pentru a lămuri ce s-a întâmplat la Pantelimon. Să recapitulăm un pic. Am avut controlul ministerului Sănătății, am avut de la Colegiul Medicilor, apoi au venit procurorii, apoi și-a trimis în acțiune și premierul corpul de control. Acum se cere ajutor european. Abia acum vorbește și Rafila despre proceduri pentru pacienții în stadii terminale de la ATI.

• Ceva important la secret. Tot auzim că ordinul prin care Rafila și-a trimis corpul de control la spital ascunde ceva important. Anunțul ministrului cum că astfel de documente au fost secretizate pare să confirme povestea: „Ordinul a fost semnat în 2021 de ministrul de atunci”. Nu a dat niciun nume. Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă spun că n-au semnat. Rămân interimarii Andrei Baciu și Cseke Atilla. Din noiembrie 2021, la minister a venit Rafila și nu mai vrea să plece. 

• Banii sau viața. Dacă tot v-am enervat, vă recomandăm și materialul Hotnews și Snoop care arată de ce un tratament vital costă în România cu peste 100.000 de euro mai mult decât în Franța, de exemplu. 

3. Majorarea pensiilor dă cu minus

Majorarea pensiilor rămâne principala monedă de schimb cu voturile vârstnicilor. Recalcularea pensiilor apare periodic în preajma alegerilor. Așa e și acum. Multe, foarte multe decizii au venit însă cu minus.

• S-au dus anii. Cozile din fața caselor de pensii s-au format de la primele ore. Oamenii au adus cu mâinile tremurânde decizii din care au dispărut zeci de ani vechime și automat zeci de mii de lei. Nevăzătorii sunt într-o situație disperată. Conform documentelor primite, pensiile lor scad și cu 80 la sută. Oamenii spun că vor protesta luna viitoare. Cine a numit-o „revoluția pensiilor” sigur nu s-a gândit la asta.

• Cât cântăresc scăderile. Ministrul Muncii a dat asigurări că pensiile nu vor scădea, iar problema a fost pusă în brațele funcționarilor care ar fi introdus greșit date în sistem. În total, 700.000 de pensionari s-au pomenit cu decizii care îi anunțau că vor primi mai puțini bani din septembrie. PSD a câștigat ultimele parlamentare cu 1,7 milioane de voturi. 

• Dacă n-avem, n-avem. Nici în acest an Guvernul nu va plăti indemnizațiile urmașilor celor persecutați de comuniști din motive etnice. Legea e în vigoare din 2022, dar n-a venit niciun ban de atunci. Pe scurt, nu avem 1,5 miliarde de lei, banii de care ar fi nevoie anual. Pensiile speciale ale MAI ne costă de cinci ori mai mult.

• Atacul-surpriză al ucrainenilor în regiunea rusă Kursk a provocat reacții internaționale prudente, dar în toate vocile s-a simțit îngrijorarea. De exemplu, cancelarul german, un aliat principal, a spus că nici nu știa de ofensivă. Reuters scrie că bomba americană lansată în Kursk readuce în discuție pericolul ca aliații occidentali să fie atrași în război.

• Găselnița lui Trump. Kamala Harris este oficial candidatul democraților pentru Casa Albă. În timpul ăsta, Donald Trump a adoptat o tactică disperată. A folosit imagini trucate pentru a sugera că Taylor Swift și fanii ei îl susțin. Washington Post scrie că strategia nu a fost gândită doar pentru a înșela cetățenii, ci pentru a discreta orice sursă de informații. 

• Cu drujba spre verde. The Guardian scrie că o jumătate de milion de copaci au fost tăiați lângă Berlin pentru a face loc dezvoltării unei fabrici uriașe Tesla. În ciuda protestelor, proiectul a continuat, iar imaginile din satelit publicate arată acum amploarea defrișărilor în una dintre cele mai uscate zone ale Germaniei. 

• Locuitorii cartierului Cotroceni s-au văzut nevoiți să se organizeze într-un grup de inițiativă civică, pentru ca împreună să poată lupta împotriva nepăsării sau distrugerilor cauzate de autoritățile locale.

• Două soluții care fac orașele mai sigure și mai plăcute pentru pietoni: eliminarea mașinilor din zonele centrale și crearea de „superblocuri”, după modelul din Barcelona

• DE CITIT. The New York Times publică un rar interviu cu Alex Karp, misteriosul miliardar care conduce cea mai puternică companie americană de tehnologie pentru securitate, Palantir.

• DE VĂZUT. O conversație emoționantă și profundă între Stephen Colbert și Nick Cave despre puterea transformatoare a muzicii și bucuria neașteptată care se găsește la capătul doliului după pierderea unei persoane iubite.

• DE VĂZUT. Un episod al emisiunii „Ce ne enervează” în care puteți vedea bilanțul guvernării Ciolacu, inteligența lui Grindeanu și trailerul filmului „Un ăsta în slujba țării”. Apoi, Mihai Radu vă arată cum se dau Geoană și Rareș Bogdan niște personaje curățele, dar uită ce au în spate.

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Țin să salut din acest colț de internet Biblioteca Hispanică a Institutului Cervantes. Va fi neîndoielnic o colecție de cărți excepționale. Parteneriatul dintre Institutul Cervantes și editura Humanitas e o veste bună. 

Dintre hispanici, eseistul meu preferat este – de decenii – José Ortega y Gasset (1883-1955). Îl consider unul dintre cei mai străluciți filosofi din secolul XX. 

Cartea sa Revolta maselor mi-a marcat tinerețea și, de aceea, viața. A fost o carte de hotar în încercarea mea de a înțelege pe ce lume trăiesc. 

Meditații despre Don Quijote este un volum din 1914, a cărui actualitate este frapantă doar dacă nu îl cunoști pe Ortega y Gasset, care înțelegea atât de bine trecutul încât avea  harul profeției. 

Chiar a fost o desfătare intelectuală lectura acestui volum. Pentru cine iubește cărțile și înțelege importanța culturii ca memorie, Ortega y Gasset trebuie citit deîndată și recitit mereu. 

El este, dintre hispanici, autorul la care mă întorc cel mai des. Nici la Fernando Savater sau Miguel de Unamuno nu mă întorc atât de des ca la Ortega y Gasset, pe care l-am descoperit din întâmplare pe când eram student la Științe Politice la Universitatea din București, la începutul secolului XXI, și chiar am știut de la prima pagină că îl voi reciti pentru toată viața. 

Cât despre Don Quijote, sunt om cât se poate de obișnuit: a fost dintotdeauna cartea mea preferată. Am iubit-o, ca Flaubert, încă dinainte să o citesc.

• Un an de pauză poate fi un remediu la burnout, pentru cei care și-l permit

• Un profesor explică de ce telefonanele creează dependență

• Ce spun studiile despre sleep training, metoda controversată care împarte tinerii părinți în două tabere

• 15 micro-obiceiuri pentru dimineți mai calme și mai sănătoase

• Timpul petrecut în natură îi face pe copii mai fericiți și mai sociabili

• Un nou traseu inaugurat vara asta în Toscana găzduiește 28 de bănci create de artiști celebri

• Luarca este o comoară ascunsă pe coasta de nord a Spaniei