Bună dimineața!

Contabilicește, săptămâna asta stăm foarte bine pe ieșiri. Avem cele 600 de milioane de euro care ies din țară și merg la Big Pharma. Și Călin Georgescu poate ieși acum din țară. Grindeanu iese de la guvernare. 

Trump se face iar că iese din NATO și o obligă să iasă din scenă pe Pam Bondi, șefa pe Justiția americană și pe dosarele Epstein. În plin război cu Iranul, șeful Statului Major al Armatei SUA și alți doi militari de rang înalt au fost și ei concediați. Ferice de cei care au ieșit din atmosfera asta tensionată.

Avem, însă, și o intrare. Se întoarce acasă coiful dacic. Din păcate, trebuie să returnăm cei aproape 6 milioane de euro primiți ca asigurare. Altă ieșire.

Play the Day Play the week

1. PSD, imun la sănătate politică

Foto: politicadesanatate.ro

Votul PSD de pe 20 aprilie pentru ieșirea din alianța de guvernare devine doar o formalitate. Grindeanu și ai lui au deja lucrurile aranjate. Planul ar fi să-i dea lui Bolojan un termen de 72 de ore să demisioneze. Premierul a zis deja că nu pleacă. În acest caz, miniștrii social-democrați ar urma să părăsească Guvernul. DNA-ul, în ultima zi de mandat a șefului direcției, i-a dat lui Grindeanu unde-i pică cel mai greu, la corupție.

  • Omul lui Grindeanu, arestat. Cristian Anton, șeful Autorității Rutiere Române, a fost arestat preventiv după ce a fost prins cu 500.000 de euro în cutii de pantofi. Banii erau adunați de la candidații care voiau să obțină fără emoții atestatele de pregătire profesională. După ce dădeau banii, primeau și răspunsurile corecte la întrebări. Astfel, șoferi nepregătiți ajungeau să conducă vehicule de zeci de tone. DNA l-a înregistrat pe Anton cum își număra banii în șoaptă. În stenograme se mai aude ceva: „Anton e omul lui Grindeanu.”

  • Ce-și dorește Grindeanu. Cristian Anton a fost șeful de cabinet al lui Grindeanu, în perioada în care președintele PSD era ministrul Transporturilor. Cei doi se cunosc de cel puțin 20 de ani, de când erau consilieri locali ai PSD la Timișoara. „Îmi doresc pentru el să fie nevinovat”, a spus Grindeanu. Și să nu toarne, au adăugat glumeții pe rețele. Întrebat când au vorbit ultima dată, Grindeanu a răspuns misterios: „În urmă cu câteva luni, câteva săptămâni”.

  • Datori Big Pharma. România trebuie să plătească vreo 600 de milioane de euro către gigantul Pfizer. Povestea a început pe vremea Guvernului Cîțu, când era pandemia în floare. Atunci, s-au comandat vaccinuri în neștire, aproape 30 de milioane, în baza unui scheme europene. Miniștrii Sănătății au fost Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.

  • Relaxatul domn Rafila. Când a început marea relaxare, s-a pleoștit și campania de vaccinare. Pfizer a renegociat contractele cu mai multe țări UE, însă Ungaria și România (prin Alexandru Rafila) au refuzat, așa că deal-ul inițial a rămas în vigoare. Cam atunci prindea rădăcini la noi suveranismul antivaccinist. Grindeanu, membru fondator al grupului de WhatsApp „Jos Guvernul!”, încearcă să capitalizeze acest scandal.

2. Realitatea suveranistă

O campanie anti-avort prinde iar avânt în România. Biserica și aliații suveraniști au botezat-o „pentru viață”. Aceiași oameni care se opun educației sexuale în școli au ieșit în stradă cu cruci, icoane și poze cu bebeluși. Mișcarea e susținută inclusiv de instituții publice. De exemplu, Mihai Chirica o laudă pe pagina primăriei Iași. Același Chirica e acuzat că și-a bătut a doua soție până i-a „crăpat capul”.

  • DNA, să vină să mă ia! Makaveli, fost candidat la primăria Capitalei, a povestit cu lux de amănunte cum Maricel Păcuraru, patronul Realitatea PLUS, i-a dat bani să se retragă din cursă în favoarea Ancăi Alexandrescu. Nu asta l-a deranjat foarte tare pe Makaveli, ci faptul că, din cei 200.000 de euro promiși prin contract, s-ar fi ales doar cu 10.000. Spune că senatorul Ninel Peia i-a luat 30.000 de euro. Cere DNA-ului să îl audieze și se laudă că are toate dovezile necesare.

  • PSD, darnic cu Realitatea. Foarte interesant este și că PSD plătește 60.000 de euro pe lună către postul lui Maricel. Mai ales în contextul în care ANAF tocmai a descoperit suveica prin care familia Păcuraru scapă de unele datorii. Grupul de firme are de plătit statului 259 milioane de lei.

  • Legalizarea extremismului. Mișcarea izolaționistă s-a repliat după adoptarea legii împotriva extremismului, aia care nu-i place deloc președintelui. Mai mulți parlamentari din partea dreaptă a Parlamentului propun abrogarea legilor care interzic organizațiile și simbolurile fasciste, rasiste sau xenofobe. „România trebuie să fie un stat în care cetățenii pot vorbi liber (...), fără teamă și fără presiuni ideologice”, scrie în proiectul de lege. „Te înspăimânți de cât de departe poate să meargă exercițiul radical”, a spus istoricul Mihai Demetriade pentru RFI.

3. Înapoi în epoca de piatră

În State, pică pe capete oamenii din spatele lui Trump. Pe lângă Pam Bondi de la Justiție și șefii armatei, cum scriam mai sus, se încălzește și Kash Patel, directorul FBI. Analiștii americani spun că se încearcă astfel o schimbare la față a MAGA înaintea alegerilor din noiembrie, când se votează parte din membrii Congresului. Războiul din Iran rămâne însă război și nu merge strună pentru americani, oricât încearcă Trump să-l poleiască cu niște marketing politic.

  • SUA vs. NATO. „Mergeți în Ormuz și luați-vă singuri petrolul! Va trebui să luptați voi înșivă, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute”, a țipat online Trump la țările NATO. Franța, Italia și Spania nu vor avioane americane care atacă Iranul, iar Polonia refuză să le dea americanilor bateria de rachete Patriot.

  • Trump vrea tot petrolul. Demiterea șefului Statului Major al Armatei SUA a fost tradusă peste Ocean ca o pedeapsă pentru lipsa de obediență orbească în fața lui Trump. Decizia vine în momentul în care un atac terestru în Iran este tot mai aproape. „Până când vor deschide strâmtoarea Ormuz, (...) îi vom trimite înapoi în epoca de piatră”, a transmis președintele către conducerea Iranului, care o mai fi aia. În spatele fumului declarațiilor haotice rămâne cea pentru Financial Times: „Sincer să fiu, aș prefera să pun mâna pe petrolul din Iran.” În UE se discută deja despre raționalizarea combustibilului.

  • Crime legale. Israelul a anunțat că va ocupa o parte din Liban și că cei 600.000 de oameni evacuați nu se vor mai putea întoarce la casele lor. Parlamentul de la Ierusalim a legalizat pedeapsa cu moartea pentru palestinieni. Extremiștii de dreapta au sărbătorit cu șampanie. ONU cataloghează decizia ca pe o crimă de război

SHUFFLE. Recomandările noastre CAPTURE

Semn de speranță pentru oamenii care au fugit de atacurile Israelului din sudul Libanului. Foto: AP Photo/Emilio Morenatti

FWD. Știri pe repede-nainte FWD. Pe repede-nainte
  • Bulai, judecat. Sociologul Alfred Bulai a fost trimis în judecată. Este acuzat că ar fi agresat sexual studente de la SNSPA. Dosarul a fost deschis după investigația celor de la Snoop. Marius Pieleanu, coleg de catedră și acuzații, este în continuare invitat de seamă la postul lui Voiculescu.

  • Sector fără păcănele. Consiliul Sectorului 6 din Capitală a aprobat proiectul care interzice sălile de jocuri de noroc în această zonă a Bucureștiului. Ultimul cuvânt îl are însă Consiliul General al Municipiului București. Pe cine pariați?

  • Europa Liberă devine arhivă. Marți, 31 aprilie, a fost ultima zi a redacției Europa Liberă, un nume de care se leagă ieșirea din întunericul regimului Ceaușescu. N-a rezistat însă regimului Trump.

  • Voturi pe cartofi. Tensiunea crește în Ungaria înainte de alegerile de pe 12 aprilie. O investigație video arată cum partidul lui Orban, creditat jos în sondaje, profită de sărăcia oamenilor pentru a le cumpăra voturile. Prețurile pornesc de la un pui sau cinci kilograme de cartofi. Mulți activiști se tem de fraudarea alegerilor. Ultima carte a taberei Fidesz va fi jucată la începutul săptămânii viitoare: vizita lui J.D. Vance, vicepreședintele SUA, la Budapesta.

O altă formă prin care puteți susține jurnalismul independent făcut de Recorder e prin achiziționarea de produse din shopul nostru. Iar în această perioadă avem lichidare de stoc pentru câteva dintre ele, cu *reduceri care ajung până la 20%.

POWER OFF. Există viață după știri Doza de optimism
SHUFFLE. Recomandările noastre SHUFFLE. Recomandări
  • DE CITIT. Captivați de beneficiile inteligenței artificiale, antreprenorii din San Francisco se lasă transformați de tehnologie, fără să înțeleagă folosul de a se cunoaște pe sine mai întâi. (Recomandare de Alex Enășescu)

  • DE CITIT. De ce eșuează națiunile. Originile puterii, ale prosperității și ale sărăciei, de Daron Acemoglu, James A Robinson. Cu ocazia prezenței în România a economistului Daron Acemoglu, pentru a vorbi, săptămâna aceasta, la o primă conferință The Economist la București, m-am întors la cartea lui din 2024 despre ce stă la baza succesului unei țări. Pe scurt, răspunsul stă în a avea instituții incluzive, care să nu lase resursele pe mâna unor elite conectate la puterea politică și administrativă. Pentru noi, românii, volumul explică și lungul start ratat al tranziției de la comunism la democrație și capitalism. Autorii au luat Nobelul pentru Economie pentru munca lor pe tema clădirii instituțiilor și a asigurării prosperității într-o țară. (Recomandare de Alina Mărculescu Matiș)

  • DE VĂZUT. Episodul 53 al emisiunii „Ce ne enervează”. Mihai Radu încearcă ultima soluție împotriva politicienilor corupți: blestemele. Vedem săptămâna viitoare dacă s-au prins. Lista blestemată este deschisă de Grindeanu. Urmează Simonis, omul de business, nu politicianul. La final, îl vedem pe pragmaticul Trump care-și bagă fiul în războiul cu Iranul. Doar pe partea economică.

PAUSE. Pauza de carte PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Lecția am primit-o în Olanda, sunt mulți ani de atunci. Eram la o șezătoare culturală și am fost rugat să enumăr câțiva dintre scriitorii mei preferați. Am enumerat vreo douăzeci și cinci, dintre care doar cinci femei (Virginia Woolf și Aglaja Veteranyi și Hiromi Kawakami și Sei Shonagon și Mariana Enriquez). 

Doamnele din sală, desigur, m-au certat: de ce atât de puține femei, am ceva cu scriitoarele? Nu am nimic, ba dimpotrivă, am încercat să explic. Doar că istoria literaturii a fost la fel de nedreaptă ca istoria însăși, încât până târziu în secolele XIX-XX am avut prea puține scriitoare și prea mulți scriitori.

Astăzi pe lume sunt mai multe scriitoare și, cred eu, scriu mai bine decât scriitorii, dar asta e abia astăzi.

Atunci am rugat, la rândul meu, să mi se dea niște sugestii de lectură, cu siguranță aveam să mă îndrăgostesc și de alte autoare. Așa am ajuns la Toni Morrison, scriitoare afro-americană din Statele Unite ale Americii, nobelizată.

De atunci a devenit una dintre scriitoarele mele preferate. Mi se face des dor de doamna Morrison și atunci iau o carte din bibliotecă și o recitesc.

Așa am ajuns acum câteva săptămânii la „Cântecul lui Solomon”. O carte-cult, care a primit acum patruzeci și nouă de ani National Book Critics Circle Award, învingând în finală cărți de Philip Roth, John Cheever sau Joan Didion (altă mare, imensă scriitoare!).

Am jucat șah, visul meu era să ajung mare maestru internațional. Citesc textele ca pe partidele de șah, mă uit la deschideri, la jocul de mijloc și la finaluri. Toni Morrison este o maestră a deschiderilor. E inegalabilă în arta sa.

Toate cărțile ei încep grozav. „Cântecul lui Solomon” începe cu un bărbat care încearcă să zboare cu aripi din mătase albastră de pe spitalul albilor. A doua zi, pentru prima dată în istorie, în spitalul albilor, se naște un copil de culoare și...

POWER OFF. Există viață după știri POWER OFF

👋 Dacă îți place newsletterul Recorder, spune-le și altora despre el.
Poți da mai departe acest link: recorder.ro/newsletter

📬 Nu mai ai răbdare până la următoarea ediție?
Urmărește podcastul Știrile Zilei pe Youtube sau abonează-te la canalul de WhatsApp.

💬 Ai o întrebare pentru noi sau vrei să ne lași feedback?
Dă reply la acest email.

Reply

Avatar

or to participate

Keep Reading