Tu cum te simți astăzi?

Bună dimineața! A mai trecut o săptămână în care politicienii au vorbit mult despre cum să facă rost de bani la buget, dar n-au ajuns la nicio concluzie. Sunt alte lucruri însă, cum ar fi sănătatea mintală, despre care nu vorbim suficient și ar trebui.

1. România (ne)sănătoasă

Reacțiile după moartea jurnalistei Iulia Marin, care și-a dezvăluit public lupta cu depresia, au arătat o țară scindată. În esență între cei care nu echivalează mersul la psiholog cu „a fi nebun” și cei care descriu ajutorul psihiatric drept „internare la glumeți”. Celor din urmă le-a dat voce la televizor Victor Ciutacu.

• Unde suntem. Oficial, doar 1% dintre români suferă de depresie, cel mai mic procent din Uniunea Europeană. În practică, tot crește consumul de antidepresive. Până la 85% dintre noi vom dezvolta cel puțin o tulburare mintală diagnosticabilă până la 45 de ani, spun psihologii.

• Discriminare. Și dacă se simt deprimați, mulți nu vorbesc despre asta. Știu ce riscă. Doar 39% dintre români ar accepta ca rudă sau prieten pe cineva cu probleme psihice.

• Sancțiuni pentru Ciutacu. CNA a amendat România TV pentru discriminare cu 100.000 de lei, cea mai mare amendă de până acum. De la înființare și până la această amendă, televiziunea a fost sancționată de 223 de ori. Unele companii își retrag reclamele de pe post.

• 🎧 Ce putem face. La nivel individual: sport, mișcare în natură, ascultat muzică. Pot ajuta la a înțelege ce simți, spune psihologul Cătălina Dumitrescu în noul episod al podcastului On the Record. Dar și să învățăm să spunem „nu” și să punem granițe.

2. Noi impozite vs traiul la stat

De aproape o lună, de când e public golul de la bugetul de stat, politicienii din coaliție tot caută soluții. Insistă că nu dau bugetari afară și nu le scad salariile. Nu se ating însă nici de pensiile speciale, ale căror costuri tot cresc. Ba chiar s-au resemnat că din cauza asta vom rata bani europeni din PNRR.

• Ce e nou. Coaliția discută despre impozitarea suplimentară a zeci de mii de români. Reperul ales: salariul președintelui. Ce e peste ar putea fi taxat în plus, deși măsura nu aduce mari economii.

• Ce spun firmele. Impozitul progresiv nu este potrivit acum în România, iar efectele renunțării la cota unică sunt periculoase.

• Cum o duc unii bugetari. 7 dintre cei 22 de miniștri din Cabinetul Ciucă au partenerii de viață angajați la stat. O șefă de la teatrul din Târgu Jiu a fost filmată în timp ce dormea la birou. S-a scuzat că muncea mult și a acuzat că nu i se recunosc orele suplimentare.

3. Ce ne mai scoate în stradă

Ca de fiecare dată când se fac ajustări la bugetul statului, sindicaliștii cer în stradă venituri mai mari. Silvicultorii pe de altă parte se opun reorganizării Romsilva. Dar tot săptămâna asta românii de rând și-au exprimat public furia și pentru alte lucruri.

• Protest pentru siguranță rutieră. În țara cu cei mai mulți morți în accidente rutiere, un copil a fost călcat de un TIR pe trecerea de pietoni. Locuitorii din Lețcani, Iași, au protestat mai multe zile blocând circulația în zonă.

• Protest cu lumânări. Pe o stradă din Alba Iulia, ținută în beznă timp de o săptămână pentru că autoritățile nu reușesc să schimbe un transformator, locuitorii au aprins lumânări pe margine.

• Protest pentru aer curat. Lângă Timișoara, oamenii cer un aer mai respirabil. Îi supără fumul și mirosul de la o fabrică de reciclare a cauciucului.

• Protest față de cum e gospodărit orașul. La Constanța, unii locuitori s-au săturat de gropi, șantiere și lucrări de mântuială.

Când am denumit această rubrică (Po)veștile Recorder, ne-am gândit nu doar la întâmplări trăite de noi, jurnaliștii din redacție, ci și la (po)veștile voastre, cei care alcătuiți comunitatea Recorder.

Noi v-am povestit săptămâna trecută despre elevii unei școli din București care au venit în vizită la noi în redacție, iar curiozitatea și implicarea lor ne-au dat speranță. Voi ne-ați trimis mesaje care ne-au arătat că nu suntem singuri.

Claudia ne-a spus că fata ei de clasa a șaptea a insistat vara trecută să se uite la documentare, să se informeze, chiar și în vacanță.

Arina ne-a scris că a impresionat-o un tip pe care l-a văzut din mașină cerșind în centrul Bucureștiului. La vreo 35 de ani, cu haine jerpelite și dantura ciobită, bărbatul îi făcea semn să zâmbească. N-avea mărunt, așa că i-a întins o bancnotă de 50 de lei.

„După ce inițial s-a bucurat, a vrut să îmi dea restul, zicând că i-am dat prea mult. Am plecat de acolo plângând pur și simplu.” După experiențe recente dureroase cu apropiați, s-a simțit tratată cu onoare de un străin. „M-a impresionat că omul ăsta era in the business of giving as well. Nu doar cerea. Și oferea. Restul cuvenit și încurajarea de a zâmbi.”

Adi ne-a scris din Belgia. Șofer de camion în vârstă de 49 de ani, plecat din țară din 2007, face planuri de a reveni acasă anul viitor. A emigrat pentru a le oferi o viață mai bună celor doi băieți, care acum au crescut. Cu banii puși deoparte, se gândește să-și deschidă o fermă în țară.

Spune că speranța îi vine de la românii pe care îi întâlnește pe drum. „Dacă un coleg face o oală de ciorbă în parcare și vin alți colegi doar cu castronul, acea oală de ciorbă se împarte.” De aceea ar vrea și el, dincolo de afacerea cu ferma, timp de două luni pe an să voluntarieze, cu orice știe să facă, la reconstrucția României.

• Școală fără diversitate. Prin noile legi ale educației, dezbătute de deputați, profesorii urmau să fie obligați să promoveze diversitatea. Nu mai sunt. Asta după ce săptămâna trecută deputații au redefinit diversitatea schimbând valori „identitare” cu „religioase”. Altă schimbare: unii elevi ar putea da bacul la religie.

• Fără acces la sănătate. Rudele unei femei de 240 de kg din Botoșani spun că mai multe spitale au refuzat să o trateze din cauza greutății. Unele cadre medicale au și jignit-o. A fost tratată până la urmă, dar a murit.

• Rizea revine în România. Fostul deputat PSD Cristian Rizea, condamnat la închisoare pentru corupție, a fost extrădat de Chișinău în România.

• Decizie definitivă. Judecătorul Cristi Danileț se întoarce în magistratură. A câștigat trei procese împotriva Inspecției Judiciare. Fusese acuzat, între altele, că ar fi făcut politică prin activitatea la ONG-uri din care făcea parte.

• Delta în pericol. Între incendii de vegetație și omizi care usucă arborii.

• Vești din Galați. În săptămâna în care New York Times a scris despre fermierii din Galați, municipiul e desemnat orașul cu aerul cel mai curat din țară.

• 🎦 5 minute de durere. Povestea lui Valentyn, un soldat ucrainean al cărui rol pe front este să adune trupurile camarazilor morți. În puține cuvinte, mărturia lui arată cât de adânci sunt urmele lăsate de război. (o recomandare de la Andrei Udișteanu)

• Revoluția bicicletelor. Dintr-un oraș sufocat de mașini, Parisul a devenit în ultimii 25 de ani un oraș al bicicletelor și al transportului public eficient (o recomandare de la Alex Enășescu)

• Somnul în imagini. Un tur ilustrat al felurilor în care noi cercetări atestă importanța somnului (o recomandare de la Alex Enășescu)

• Ascultă și donează. O variantă de a asculta muzică bună și, în același timp, de a contribui la o cauză nobilă: Orchestra Mondială a Medicilor vine în România, urmând să susțină două concerte, la Cluj și la București. Banii din bilete vor fi folosiți pentru a ameliora viața celor 300.000 de bolnavi de epilepsie din România (o recomandare de la Mihai Voinea)

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Cosașu pentru începători

Radu Cosașu are cititorii săi devotați, cu zeci de ani de lecturi în spate. Dar noii săi cititori? Ei de unde ar putea începe să descopere frumusețea textelor cosașiene? Îndrăznim să le facem o recomandare.

S-a stins, pe 23 aprilie, la 92 de ani și jumătate, scriitorul Radu Cosașu, despre care veți auzi vorbindu-se ca fiind unul dintre cei mai buni scriitori români din ultima jumătate de secol (ceea ce este adevărat – în același timp, Radu Cosașu nu are tradusă nicio carte într-o limbă străină, nici măcar una, nici măcar în bulgară, ceea ce spune multe, dar nu despre Radu Cosașu).

Radu Cosașu a fost gazetar, a scris cronică de film, cronică sportivă, a scris despre muzică și politică și fapte diverse și a excelat în toate. A scris nuvele (ciclul său de „Supraviețuiri” explică binișor, căci acesta era superlativul absolut pentru Radu Cosașu, comunismul românesc), poezii și chiar romane.

În tinerețe, a scris piese de teatru și scenarii de film. Opera sa este atât de vastă încât un nou cititor de Cosașu (cât îi invidiez, cu cea mai albă dintre invidii, pe cei care abia urmează să descopere paradisul!) nici nu ar ști de unde să înceapă.

Recomand cartea „O viețuire cu Stan și Bran”. O găsiți în volumul II de Opere, publicat la Polirom în 2009. Este o carte despre filmele de cinema, dar este și o autobiografie intelectuală cosașiană (una dintre multele pe care le-a scris).

Iar o carte despre filme este întotdeauna un bun început pentru o poveste de dragoste. Am mai spus cât de mult îi invidiez, cu cea mai albă dintre invidii, pe cei care abia acum îl vor citi prima dată pe Radu Cosașu? Adevăr le spun lor: viața lor va fi, de acum, mult, mult, mult mai frumoasă.

• Sfaturile unui expert de la Harvard în negociere și rezolvarea conflictelor despre cum putem avea polemici mai constructive

• O problemă mai subtilă decât dezinformarea este că tindem să credem că deja știm tot ce trebuie

• Unii americani descoperă că viața poate fi mai bună dacă muncești mai puțin

• „Nu mai târziu de..." - o regulă flexibilă de organizare a timpului

• Un terapeut explică de ce o casă dezordonată nu trebuie să fie un motiv de stres

• Un clasament al celor mai bune 100 de orașe din Europa, în care nu apare niciun oraș din România

• Secretul unui mic-dejun echilibrat este să mănânci ce îți dă energie și sațietate

• 10 lucruri de știut despre Muzeul Luvru

Mulțumim că ți-ai început weekendul cu noi. Știi ce poți face: FWD la prieteni, reply dacă vrei să ne spui ceva. Dacă nu ești încă abonat, te poți înscrie aici.