Trei Românii

Sărbători cu bine, pe oriunde te afli! E ultima ediție a newsletterului din acest an, prilej să tragem linie după un 2023 greu, marcat de tragedii și de întrebări înaintea maratonului de alegeri de anul viitor. Un 2023 în care am continuat să găsim speranță în mesajele pe care le-am primit din comunitatea susținătorilor Recorder. Îți mulțumim că ne ești aproape.

1. România prăbușită

După exploziile de la Crevedia și de pe șantierul autostrăzii A7, după moartea tinerei gravide care a implorat degeaba medicii din spitalul din Botoșani să o ajute (doar câteva dintre tragediile anului 2023), o parte dintr-un internat din Odorheiu Secuiesc s-a prăbușit săptămâna aceasta peste elevi. Unul a murit, iar trei au fost răniți.

• Filmul evenimentelor. David, tânărul care a murit, a avut ghinionul să se afle la parter. Practic a căzut tavanul peste el și abia după trei ore a fost scos la suprafață. Salvatorii au reușit să ajungă mai repede la cele trei fete rănite de la etaj. Zeci de elevi din cei aproape 100 cazați de regulă în clădire au reușit să fugă.

• Care e cauza? Nu a fost stabilită clar, dar știm că o echipă de muncitori săpa cu un excavator în apropiere de fundație pentru racordarea clădirii la rețeaua de canalizare. Aparent, prea aproape și prea adânc. Administratorul firmei respective e sub control judiciar. Internatul, care aparține Bisericii Catolice, este vechi de mai bine de 100 de ani și urma să fie reabilitat.

• Reacții. Oficialitățile promit că vinovații vor plăti. Declară că așa ceva nu ar trebui să se mai întâmple. Dar se confruntă cu un val de critici de la cetățenii care nu mai au încredere. Nici nu e de mirare după lungul șir de tragedii și bâlbe din acest an.

2. România care stă să cadă

În anul în care cel mai căutat cuvânt de români pe Google a fost „cutremur”, în care am văzut efectele seismelor din Gorj, dar și pe cele ale corupției scoase la iveală de cutremurul din Turcia, aflăm că internatul de la Odorheiu Secuiesc nu era expertizat pentru risc de cutremur. Adică autoritățile nu au fost interesate să știe ce șanse avea clădirea să rămână în picioare la un seism puternic.

• Ce știm totuși. În această situație sunt 28.000 de clădiri de școli, care nu au fost evaluate pentru riscul la cutremur. În februarie, Ministerul Educației publica o listă cu 21 de clădiri cu risc seismic I folosite de unitățile de învățământ. Anul trecut aproape 4.000 de școli funcționau fără autorizație de securitate la incendiu.

• Schimbări. Parlamentul a adoptat o lege prin care spitalele, policlinicile și instituţiile de învăţământ vor fi supuse unei evaluări rapide a riscului seismic începând din ianuarie. Procedura ar trebui finalizată până cel târziu în noiembrie 2024. Dar tot Parlamentul a votat pe repede înainte o lege care permite, între altele, funcționarea creșelor și grădinițelor în clădirile cu bulină.

• Spitale cu probleme. Între timp, un raport al Curții de Conturi arată că majoritatea spitalelor funcționează în clădiri vechi, construite înainte de 1970. Aproape 70 dintre ele sunt în imobile de dinainte de 1900. Raportul notează că multe spitale sunt în clădiri cu risc seismic și fără autorizaţie de securitate la incendiu.

• Zoom out. În China, cel mai grav cutremur din ultimii ani, de magnitudine 6.2, a dus săptămâna aceasta la moartea a peste 100 de persoane și rănirea altor 1.000.

3. România care se implică și speră

Ce s-a remarcat după aproape fiecare tragedie în care statul a eșuat să-și protejeze cetățenii este că mulți români, poate tocmai ca reacție la lipsurile statului, au sărit să dea o mână de ajutor.

• Consiliere gratuită. După prăbușirea internatului de la Odorheiu Secuiesc, 20 de psihologi și psihoterapeuți s-au oferit să-i consilieze gratuit pe copiii, părinţii și profesorii afectați.

• Pianul lui Cristian. Băiatul din Crevedia al cărui pian a ars, odată cu casa, după exploziile din vară, a primit un instrument nou. I l-a donat cineva. Locuiește cu familia într-un container și visează să devină profesor sau un cântăreț pe scenele mari.

• Mobilizare în trafic. După ce un camion a luat foc pe DN1, în apropiere de Ploiești, iar șoferul a rămas desculț și fără haine groase, un pompier a fugit la un supermarket din apropiere pentru a-i cumpăra încălțări. În magazin, angajații s-au mobilizat și au mers cu haine și mâncare în ajutorul șoferului.

• Noi am făcut un spital. Una dintre cele mai mari reușite ale societății civile, spitalul construit din donații de Asociația Dăruiește Viață, este gata. Va fi predat anul viitor statului. Asociația strânge acum fonduri pentru a doua clădire. Vrea să construiască „un adevărat campus medical”.

Săptămâna trecută v-am întrebat ce material jurnalistic a avut cel mai mare impact asupra voastră în 2023. Deși nu am anticipat asta, cei mai mulți dintre voi ne-ați scris despre materiale Recorder, ceea ce ne onorează și ne motivează să vă răsplătim încrederea și în 2024.

• Atac armat în Europa. E zi de doliu național în Cehia, după ce joi 14 persoane au murit și 25 au fost rănite într-un atac armat la o universitate din Praga. Printre morți este și cel care a deschis focul, un student de 24 de ani. Împușcăturile în masă sunt rare în Europa, dar cel puțin alte trei au avut loc anul acesta, una în Germania și două în Serbia.

• Parlamentul captiv. Certurile dintre George Simion și Diana Șoșoacă se întețesc și capătă tot mai multă vizibilitate. Săptămâna aceasta și-au adresat injurii în plenul Parlamentului, la dezbaterea bugetului pentru anul viitor. G4media face o retrospectivă a conflictului între cei doi, care arată și lipsa de măsuri a Legislativului.

• Lege mai blândă pentru evazioniști. Ce pare să le iasă parlamentarilor e să îi scape de închisoare pe evazioniștii care plătesc prejudiciul de până la un milion de euro, cu o penalizare de 15%. Descris drept „marea amnistie a evazioniștilor”, proiectul a fost iniţiat de liderii PSD şi PNL, iar amendamentul a venit pe ultima sută de metri de la un senator PSD. Premierul Ciolacu spune că nu e vorba de dezincriminarea faptelor, iar cei care încalcă legea a doua oară merg la pușcărie. Se declară dispus să schimbe legea, dacă obiectează procurorii.

• Emilia luptă. După 16 zile de protest în fața Parchetului General, jurnalista Emilia Șercan a aflat că i-a fost respinsă plângerea împotriva soluției de clasare a dosarului de kompromat. I-a mai rămas doar posibilitatea de a ataca soluția în instanță, ceea ce va face. „O țară fără justiție e o țară fără democrație”, spune Emilia la 📹 Știrile Zilei de la Recorder.

• Tot felul de animale, peste tot. După ce o turmă de capre s-a rătăcit în parcarea unui mall din Târgu Jiu, animalele fiind obișnuite să pască pe un câmp din apropiere, pe un drum din Cluj un șofer s-a trezit cu o cămilă în fața mașinii. A pus imaginile pe TikTok, ceea ce a dus și la comentarii ca: „E normal să fie și cămile, dacă prețurile sunt ca în Dubai!”.

• 10 ani de viață în plus. Un startup finanțat cu 180 milioane de dolari de Sam Altman lucrează la tratamente inovative care ar putea prelungi speranța de viață cu un deceniu.

• Un tratament revoluționar. Luna trecută, Marea Britanie a devenit prima țară din lume care autorizează un tratament pe bază de editare genetică. Terapia CRISPR ar putea salva milioane de vieți în viitorul apropiat.

• 🎥 Curajul unor oameni însetați de libertate. Filmările pe care le-a făcut Paul Cozighian în după-amiaza și seara de 21 decembrie 1989 sunt pline de întuneric, dar reprezintă unele dintre cele mai luminoase pagini din istoria României. (o recomandare de la Cristian Delcea) 

• Un mindset de creștere. O profesoară din Bârlad își ajută elevii să își cunoască mai bine emoțiile. „Mi-am dat seama că menirea mea, ca profesor, nu este să scot olimpici. Cred că cea mai mare nevoie a copiilor de azi este aceea de a avea grijă de emoțiile lor.”

• Brutăria e o meserie curată. O brutăreasă de 20 de ani vrea să-și croiască o viață de care să fie mândră. Până atunci, are de pregătit sute de cozonaci pentru mesele noastre de Crăciun.

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Monica Lovinescu (1923-2008) a fost una dintre cele mai importante voci ale exilului românesc în anii comunismului.

De la microfonul Radio Europa Liberă, fiica lui Eugen Lovinescu și soția lui Virgil Ierunca a dat un glas acelora care acasă nu mai aveau un glas. A făcut-o curajos și onest.

Trebuie spus că Monica Lovinescu a fost, totodată, fiica Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu, moartă în detenție sub regimul ilegitim și criminal comunist.

Monica Lovinescu și-a trăit exilul la Paris, înconjurată de cărți și scriind neîncetat.

Jurnalul esențial al Monicăi Lovinescu ne pune în fața ochilor o oglindă. Nu e deloc plăcut cum s-ar vedea poporul român dacă ar avea curiozitatea să se privească uneori acolo (în general nu o are).

Rândul meu preferat din jurnalul Monicăi Lovinescu este acesta: „Lipsa de memorie a românilor e fără egal”. 8 ianuarie 1983.

Pe de altă parte, poate că acum, patruzeci de ani mai târziu, ne-am mai deșteptat și în chestiunea aducerii aminte.

O timidă dovadă e chiar aceasta: că ne încăpățânăm (cel puțin unii dintre noi) să nu uităm cine a fost, ce a făcut, ce a scris și ce a spus Monica Lovinescu.

• Conspiraționiștii tind să perceapă lumea drept un loc periculos, să aibă încredere în intuiția lor și să se creadă superiori

• Colindatul și cântatul în cor sunt „un mega-mecanism pentru apropiere”

• Copiii care au prea multe jucării suferă de un deficit de atenție, iar telefoanele par să afecteze randamentul elevilor

• Cum să îți optimizezi rutina de dimineață. Sfaturile unui jurnalist și răspunsurile cititorilor

• Istoria oului poșat, dar mai ales de ce a fost numit „ochi românesc”

• Cele mai bune seriale tv din 2023, selectate de The Atlantic, El Pais și Rolling Stone

• Cele mai frumoase 20 de goluri din istoria fotbalului, alese de experți

Aceasta este și ultima ediție cu Ani Sandu la cârma newsletterului, care în fiecare săptămână a adus claritatea și contextul fără de care știrile sunt doar zgomot.

Din 2024, pe Ani o puteți găsi documentând reportaje pentru AFP, iar noi revenim în ianuarie într-o nouă formulă. Crăciun fericit și un an nou mai bun!