Trei războaie, două revolte

Bună dimineața!

Săptămâna asta ar fi trebuit să avem primele măsuri economice pentru acoperirea deficitului. La cum se văd lucrurile, delegațiile partidelor nu s-ar putea înțelege nici pe marca de hârtie igienică pentru Palatul Victoria.

Dacă ne uităm peste gard, parcă nu e chiar așa grav ce se întâmplă la noi. A reizbucnit războiul între Israel și Iran, în State tropăie dictatura peste revolta populară, iar în Gaza oamenii care caută mâncare primesc gloanțe în continuare.

1. Închisoare pentru extremism

Parlamentul a adoptat o nouă lege prin care cei care promovează fascismul, doctrina legionară, rasismul sau xenofobia merg la închisoare. Acum rămâne să vedem dacă va fi și aplicată. Extremismul era interzis și până acum, iar unii candidați la prezidențiale recitau din Antonescu sau cântau cu patos despre „domnu’ căpitan”.

• Cine s-a opus. Noua lege a trecut de ambele camere ale Parlamentului și așteaptă acum semnătura președintelui. Pedepsele pentru înființarea organizațiilor rasiste pornesc de la 3 ani de închisoare, iar, pentru distribuirea online de materiale extremiste, pedeapsa pleacă de la 6 luni. Partidele izolaționiste au votat împotrivă, iar liderii lor au tunat. Gavrilă: „Lege făcută de nesatisfăcuți social”, Simion: „Suntem aproape de dictatură”. Bine că n-am aflat cum arată democrația în viziunea celui care s-a autoexilat după alegeri.

• Fascism la BAC. Este mai important ca oricând să înțelegem ce înseamnă extremismul, fascismul sau legionarii încă de pe băncile școlilor. Și aici nu ne referim la știrea că Ministerul Educației a introdus ca variantă la bacalaureat un text scris de Nichifor Crainic, ministru al Propagandei în regimul Antonescu. Acum, când extremismul a fost făcut „great again”, poate ar fi nevoie să scoatem filtrele de beautify din cărțile de istorie.

2. Azi în Los Angeles, mâine-n toată țara

Ce se întâmplă acum în State nu este o surpriză. Mulți analiști spun că Trump se folosește de violențe pentru a-și spori puterea. Ba le-ar fi și provocat. A trimis Garda Națională și pușcași marini în orașele fierbinți chiar dacă nu există temei legal pentru folosirea armatei. Acum a lăsat-o un pic mai moale: în weekend e ziua lui de naștere și a armatei americane. A plănuit o petrecere cu tancuri care va costa 45 de milioane de dolari.

• Trump și-a găsit nașul. Violența cu care au acționat agenții pentru imigrație a provocat protestele din Los Angeles. Presa relatează despre o femeie arestată în timp ce copiii ei plângeau în mașină. Au urmat zile de haos în multe zone din State. S-au incendiat mașini, au fost sparte magazine, dar nu la nivelul protestelor Black Lives Matter sau al celor de la Capitoliu, acolo unde Trump nu a chemat Garda Națională. Guvernatorul Californiei a devenit primul politician care i s-a opus fățiș președintelui, iar mulți spun că el va fi candidatul democraților în 2028.

• Senator încătușat. Poate mai șocante decât imaginile de pe străzile din Los Angeles sunt cele în care un senator democrat a fost încătușat după ce a întrerupt secretarul de interne al lui Trump într-o conferință de presă. I s-a reproșat că nu s-a legitimat, deși, în timp ce era pus la pământ, își striga numele și funcția. Inclusiv republicanii s-au declarat „tulburați” și „îngroziți”. 

• Imigrantul de aur. În timp ce imigranții mai mult sau mai puțin legali erau vânați, Trump lansa site-ul pentru cardul de aur. O platformă care vinde practic cetățenie americană contra sumei de 5 milioane de dolari. Adică imigranții bogați sunt buni. La scurt timp, președintele SUA a transmis că trebuie temperată politica lui agresivă împotriva imigranților cu care a și câștigat alegerile. „Vom lua rapid o decizie pentru că fermierii noștri sunt afectați, la fel și cei din sectorul de agrement, hoteluri”. Astfel, Trump își reconfirmă porecla TACO (Trump Always Chickens Out -  Trump se sperie și dă mereu înapoi).

• Musk a dat înapoi. Dar nici Musk nu pare foarte curajos. A șters mesajele de pe X în care îl acuza pe Trump că este implicat în dosarul Epstein. În timpul ăsta, tatăl lui se afla la Moscova, acolo unde a discutat despre „educația patriotică și spațiul sovietic”.

3. Războiul dronelor în Iran

Israelul a atacat Iranul și doar Iranul nu se aștepta. Un prim indiciu: 20.000 de rachete anti-dronă pregătite de americani pentru Ucraina au ajuns în Orientul Mijlociu. Al doilea indiciu: Trump a zis înaintea atacului israelian că el speră la o înțelegere.

• Operațiune la indigo. Israelul a acționat în Iran exact ca Zelenski în Rusia. A amplasat o bază secretă de drone lângă capitală și, cât timp localnicii se apărau de avioane, dronele își făceau de cap. Au fost uciși oameni de știință care lucrează în programul nuclear sau lideri militari. Iranul a răspuns întâi cu drone. Cele mai multe au fost doborâte înainte să ajungă la țintă. A urmat o ploaie de rachete în Tel Aviv și alte orașe. Ambasadele Israelului din toată lumea au fost închise.

• De la ce s-au luat. De la programul nuclear. Scandalul durează deja de 23 de ani. În 2002 s-a descoperit că Iranul avea instalații nucleare secrete, fapt care încălca tratatul de neproliferare nucleară. Teheranul spunea că nu e vorba de arme nucleare, că au doar scopuri civile. De curând, Agenția Internațională pentru Energie Atomică a criticat din nou Iranul, iar imediat după statul a anunțat că e gata a treia instalație de îmbogățirea a uraniului nuclear.

• Abținerea României. Adunarea generală a ONU a adoptat rezoluția pentru încetarea focului în Gaza. România este una dintre puținele țări care s-au abținut. Și mai puține state au votat împotrivă. Însă ONU este văzută în ultima vreme ca un câine care latră la gard. Se adoptă rezoluții pe care nimeni nu le respectă. O măsură dură a fost adoptată însă de Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă, Norvegia și Canada. Doi dintre miniștrii lui Bibi au fost interziși în cele cinci state pentru incitarea la violențe în Gaza.

• CCR dă vina pe AI. Săptămâna asta a venit și motivarea CCR pentru decizia de a-i scăpa pe politicieni de obligativitatea publicării declarației de avere. Pe scurt, Curtea spune că inteligența artificială ar putea genera „modele comportamentale în raport cu fiecare declarant”. Laitmotivul motivării este „ingerința în viața privată” deși multe dintre datele personale precum adrese și numere de înmatriculare nu apar în declarații. Fără aceste declarații, nu am fi aflat că Mugur Mihăescu de la AUR ia bani de la stat pentru chirie, deși are viloi lângă București. Nici că Adrian Câciu, cel care propune taxa de solidaritate, merge la negocieri cu o mașină de 100.000 de euro care nu apare în declarația de avere.

• Vânătoarea de români. Românii din Irlanda de Nord sunt vânați pe străzi după ce o fată de 13 ani ar fi fost sechestrată de doi tineri din țara noastră. Cei doi conaționali ar fi încercat să o violeze pe copilă. De aici a pornit o răscoală în orașul Ballymena. Mai multe case în care ar fi locuit români au fost incendiate, iar protestele s-au întins în mai multe localități. Niciun cuvânt din partea autorităților de la noi.

• Cu rușii pe față. Întâlnirea lui Nicușor Dan cu Maia Sandu și Zelenski de la Odesa i-a scos din minți pe suveraniști. George Simion n-ar fi putut participa la întâlnire, e interzis în Ucraina. El le-a transmis basarabenilor să n-o mai voteze pe Maia Sandru. Adică să voteze un pro-rus ca el. În acest timp, Șoșoacă și Radu Theodoru, generalul cercetat pentru trădare, se pupau cu rușii la ambasadă. Le-au promis rușii că nu ne atacă.

• Premieră neagră. 294 de oameni au murit în tragedia aviatică din India. Unul singur a supraviețuit. Avionul Boeing 787 s-a prăbușit la scurt timp după decolare, iar primele scenarii merg pe varianta unei erori umane. Este pentru prima oară când o aeronavă de acest tip se prăbușește. Mărturiile celor care au lucrat cu companii aeriene din India sunt zguduitoare: avioanele sunt reparate cu bandă adezivă și sârmă.

• În timp ce politicienii se ceartă pe finanțări și se întrec în declarații, o asociație din Brașov vine în sprijinul victimelor violenței domestice și a copiilor lor.

• Centrul de activități al Muzeului Astra din Sibiu, care funcționează ca un hub cultural dedicat meșteșugurilor, a câștigat Premiul Europa Nostra pentru Educație.

• DE CITIT. Într-un eseu înduioșător, un jurnalist The Guardian povestește cum fiul său Max aproape a murit în somn, iar apoi a revenit la viață, având creierul parțial afectat de minutele fără oxigen.

• DE CITIT. Popularitatea lui Mr. Beast spune ceva nu doar despre măiestria lui de a produce conținut video viral, ci și despre cultura care face posibil acest tip de succes.

• DE VĂZUT. Un documentar Arte TV despre cum au ajuns Israel și SUA inamicii Iranului, deși în ani ‘70 au fost aliații Șahului Mohammad Reza Pahlavi.

• DE VĂZUT. Episodul 36 al emisiunii „Ce ne enervează”, în care vedem cum au ajuns bulgarii mari colecționari de TVA și cum s-au amorezat iremediabil USR-iștii de băiatul cu drujba din Argentina. Dacă n-ați fost atenți, s-a găsit și soluția pentru educația de la noi. Nu vă spunem care e că ne e și rușine.

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Într-un roman vechi de zece ani, Orhan Pamuk a creat un personaj pe care l-a numit Mevlut. Venea din Anatolia, din zona asiatică a Turciei, era musulman practicant și sărac. Era inspirat de Recep Erdogan.

Familia Erdogan s-a mutat în Istanbul, în cartierul Kasimpașa, spre a scăpa de sărăcie. Acolo a trăit Recep Erdogan, a trăit o viață tipică marginalilor, celor excluși. A crescut viclean și lacom și vindicativ.

După ce a ajuns la putere – în urmă cu peste douăzeci de ani – a făcut totul pentru a prelua controlul total asupra Turciei.

Portretul pe care i-l face Cagaptay este lămuritor: Erdogan este un dictator care n-a ieșit niciodată, mental, din Kasimpașa, un cartier al oamenilor duri, care vorbesc și acționează în forță.

Erdogan este un lider de dreapta, autoritar, conservator și radical. Unul dintre aceia aflați la modă pe scena politică astăzi.

Dezastrul economic în care se află Turcia, precum și catastrofa politică adiacentă sunt avertismente, care vor fi ignorate.

Tragedia Turciei moderne a fost lovitura ratată de stat din 2016, când Turcia a evitat să devină o dictatură militară doar pentru a deveni dictatura lui Erdogan.

Cagaptay o scrie cu infinit mai multe nuanțe, mai documentat și mai puțin tranșant. Dar esența aceasta este.

Turcia este una dintre marile puteri care ne-a fost, ne este și ne va mai fi vecină. Ar fi bine să înțelegem pe ce lume trăim. Cartea aceasta își joacă rolul: ne ajută să înțelegem.

• Nu doar imigrația, ci și decalajele între regiuni geografice explică ascensiunea populismului în Europa

• Într-o lume în care inteligența artificială poate genera un volum nelimitat de conținut, bunul gust va face diferența

• Întâlnirile în aer liber, ceea ce spaniolii numesc tomando el fresco, necesită spații publice accesibile pentru toată lumea

• Pentru a-și proteja copiii de efectele toxice ale tehnologiei, părinții apelează la familii cu valori similare

• Un interviu fascinant cu un laureat al Nobelului pentru medicină care și-a început cariera livrând pizzaâ

• Pe vremuri controlat de mafie, orașul Catania s-a reinventat și a devenit o destinație turistică