Telenovelă electorală, sezonul final

Bună dimineața!

Telenovela Cîrstoiu pare să ajungă la final. Adevărul e că devine cam previzibilă. Ea (alianța) l-a vrut pe el, el s-a lăsat ușor. Apoi, ea și-a dat seama că domnul nu e chiar cum se descria la prima întâlnire. Așa îi trebuie dacă a mers pe încredere. Următorul episod ar fi despărțirea. Rămâne de văzut doar când apare.

Durează mai puțin de un minut să completezi Formularul 230 și să redirecționezi 3,5% din impozitul tău pe venit către Recorder.

1. Soarta candidatului „deocamdată”

În weekend sau luni se va decide soarta candidatului „deocamdată”, a anunțat semi-fericită Gabriela Firea. Păi, să se decidă că nu mai știu bucureștenii pe cine să nu voteze. Cert e că medicul Cătălin Cîrstoiu a avut cea mai grea săptămână. Și nici nu s-a încheiat.

• Ordinele lui Ciolacu. Săptămâna a început cu discuții în coaliție despre retragerea lui Cîrstoiu. Nu s-au înțeles. Apoi, candidatul a vrut să facă pe interesantul când 📹️ a fost întrebat despre pacienții trimiși la clinica soției: „M-am întâlnit cu doamne în parc care mi-au cerut consultații private”. Marți a tăcut toată ziua, iar miercuri a primit ordin de la Ciolacu să vină cu explicații clare: „Nu putem merge mai departe dacă nu lămurim aceste acuzații”. Câteva ore mai târziu, Cîrstoiu era 📺️ la televizor. Joi a zis că nu renunță la candidatură nici dacă-i cere Ciolacu. Vineri, Ciolacu i-a cerut. Să facă o conferință. Câteva ore mai târziu, Cîrstoiu era iar la televizor.

• Cum a lămurit acuzațiile. Cătălin Cîrstoiu a spus că nu a luat niciun leu pentru munca de la clinica soției: „Doar mi-am ajutat colegii și pacienții”. A catalogat acuzațiile drept „niște mizerii”, iar despre situația de incompatibilitate a zis așa: „Lupii în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup. Legea are nuanțe de neconstituționalitate și a produs haos în sistem”. A lămurit și problema mesajelor în care pacienții erau trimiși la privat: „Să nu mai trunchiem!”. Lămuririle au fost în zadar, Hotnews și pacienții i-au dat cu ele în cap.

• Variantele coaliției. Dacă PSD-PNL vrea să meargă în continuare cu Cîrstoiu, trebuie să bage cărbuni. Termenul-limită pentru depunerea dosarelor e 30 aprilie. Și mai e ceva. Toate sondajele îl dau pe medicul-candidat pe locul trei, iar problemele de integritate nu aduc voturi. Dar dacă renunță la Cîrstoiu? E deja prea târziu pentru Firea sau Burduja. E ca și cum ai face schimbare în minutul ’90 când echipa e condusă cu 4-0. Mai e și Robert Negoiță, dar nu-l bagă nimeni în seamă. Ultima variantă: PSD îl susține pe Piedone, PNL pe Nicușor Dan. Și gata.

2. Atrăgătorul domn Ciolacu

Marcel Ciolacu a plecat în Qatar ca un Mesia economic. „Îmi doresc ca România să fie poarta de investiții a statului Qatar în UE”, a spus premierul ca pentru Moș Crăciun. S-a întors tot ca un salvator, în avion cu zeci de români blocați în Dubai din cauza inundațiilor.

• Doi ani de investiții în două zile. Ciolacu a mers la Doha cu o delegație generoasă. „Avem în analiză proiecte cu o valoare totală de peste 15 miliarde de euro”, a spus premierul. Și nu orice proiecte. Cele la care ne chinuim de zeci de ani: portul Constanța sau autostrada Comarnic-Brașov. Important de subliniat că, în 2022 și 2023, investițiile străine în România abia au ajuns la 16 miliarde. Deci Ciolacu ar atrage într-o vizită fulger cam cât s-a atras în doi ani.

• Ciolacu nu și-a învățat lecția. În elanul după miliarde, premierul a apăsat până la podea pedala laudelor. Ciolacu a vrut să spună că gazdele au dat o lecție prin organizarea ultimului campionat mondial de fotbal. I-a ieșit altceva. Mai bine. Campionatul de fotbal din 2022 a fost cel mai controversat din istorie. Au murit mii de oameni la construcția stadioanelor, iar corupția a fost adevărata campioană. În Qatar nu există presă liberă, femeile cer permisiunea bărbaților să studieze, iar persoanele LGBTI pot fi arestate sau chiar torturate.

3. Zăcământul de gunoi din Prahova

Ultima anchetă Recorder arată cum se fac bani frumoși din îngroparea munților de gunoaie. Operațiunea pare inspirată din sudul Italiei, acolo unde Camorra a îngropat 10 milioane de tone de deșeuri toxice în anii ‘90.

• Stație de tratare sub gunoaie. În 2019, lângă Ploiești, era inaugurată cu mare fast cea mai mare stație de tratare mecano-biologică a deșeurilor. A costat 10 milioane de euro, dar, după ce gunoiul trece prin această stație, rămâne nefolosit doar compostul. Modern și ecologic, nimic de zis. Patru ani mai târziu, stația nu se mai vede de deșeuri. Camioanele încearcă să o scoată la lumină ducând mizeria pe un teren arabil. Acolo, totul este îngropat. Întreaga operațiune este autorizată.

• Pământ de flori și papuci. Deși în acte gunoiul aruncat ar trebui să fie procesat, adică să fie doar compost de slabă calitate, în groapa ilegală au fost filmate folii de medicamente, papuci sau becuri. Și Garda de Mediu a văzut cum sunt îngropate gunoaiele, dar nu i-a mirosit nimic ilegal. După vizita Recorder, Garda de Mediu a decis că nu mai e legal și a suspendat activitatea. Pe timpul suspendării activității, muntele de gunoi de pe câmp 📹️ a crescut de cel puțin patru ori.

• Cine conduce operațiunea? Într-un final, ancheta deschisă de procurori s-a finalizat și trei reprezentanți ai firmei care îngroapă gunoiul au fost arestați: o doamnă și alți doi domni. Unul dintre ei se recomandă Fane Căpățână. După patru zile, toți au fost puși sub control judiciar și s-au întors acasă. Este lesne de înțeles că o operațiune de asemenea amploare desfășurată sub ochii autorităților nu poate fi opera a doar trei persoane. Cine este în fruntea rețelei? Posibil să nu aflăm niciodată.

Competiția anuală World Press Photo și-a anunțat câștigătorii globali. Fotografiile câștigătoare vor fi expuse în peste 60 de orașe din întreaga lume, printre care și București, unde expoziția World Press Photo 2024 va ajunge în luna mai, în Piața Universității.

• Am făcut un spital. Spitalul ridicat din donațiile a sute de mii de români și-a deschis porțile. Construcția a durat cinci ani și a costat 53 de milioane de euro. Zâmbetele copiilor care au intrat în clădirea modernă sunt însă neprețuite. Doar Rafila nu s-a bucurat prea tare. Este primul spital construit în ultimii 34 de ani pentru copiii bolnavi de cancer.

• Podul rușinii. Linia ferată directă București - Giurgiu se redeschide după 19 ani. Atât a durat refacerea podului de la Grădiștea, prăbușit din cauza inundațiilor. Vorbim despre prima linie ferată din țara noastră. Construcția ei a început în 1866 și s-a încheiat în 1869. Trei ani!

• Apa trece, primarul rămâne. Reportajul Recorder despre localitatea în care oamenii au rămas fără apă arată eșecul de manual al administrației locale. Imaginile cu bătrâni obligați să scoată apă cu găleata din fântână sunt revoltătoare. Revoltător este și că situația s-a rezolvat doar după vizita jurnaliștilor, dar și că primarul care anunța că demisionează s-a răzgândit. Candidează pentru al șaptelea mandat.

• Piedone, suspiciuni cu roaba. Săptămâna aceasta au apărut încă trei anchete despre afacerile necurate de la primăria lui Piedone. Prima, despre contractele de 15 milioane de lei cu firma soțului purtătoarei de cuvânt. A doua, despre leagăne cumpărate fără licitație de la firma nașilor lui Gheorghe Flutur. A treia, despre cei 46 de apropiați puși cu grijă în funcții publice. Portrete de candidați sunt publicate zilnic aici sau la Știrile zilei.

• Buzatu, arest la conac. Dumitru Buzatu nu mai este la închisoare. A fost trimis în arest la domiciliu după ce a stat în spatele gratiilor șapte luni, domiciliul fiind un conac luxos. Fostul președinte al CJ Vaslui a fost încarcerat după ce a fost prins cu o șpagă de peste un milion de lei în portbagaj. Săptămâna trecută, DNA a confirmat că Buzatu tocmai a făcut un denunț într-un dosar de corupție.

• Comisia de sprijin SRI. Asociația pentru Tehnologie și Internet trage un semnal de alarmă. Un proiect de lege depus în Senat oferă SRI atribuții sporite: de a crea și administra baze de date. „SRI pare a-și depune prin interpuși un proiect de lege care să creeze o aparență de legalitate pe ceea ce deja face”, transmite asociația. Proiectul a fost depus de patru parlamentari. Toți fac parte din comisia SRI.

• Orientați spre război. În Orientul Mijlociu zboară rachetele și dronele de o săptămână. În Ucraina și Rusia de doi ani. Iranul și Israelul se joacă de-a războiul chiar și în zonele cu instalații nucleare. Din fericire, nu sunt victime, se vorbește doar despre cheltuielile mari cu apărarea aeriană. Netanyahu le-a transmis diplomaților occidentali că nu a uitat de Gaza. Va continua ofensiva în Rafah, ultimul refugiu pentru 1.4 milioane de palestinieni fugiți din calea bombelor.

• Nou leac pentru „boala sărăciei”. Peste un milion de oameni mor anual din cauza tuberculozei, deși vaccinul BCG există încă de acum 100 de ani. Însă un nou tip de vaccin ar putea face diferența.

• Convivialitate. Un restaurant din Verona oferă cadou o sticlă de vin celor care pun telefonul deoparte în timpul meselor. Proprietarul spune că scopul este să îi încurajeze pe oameni să vorbească unii cu alții, în loc să se uite la ecrane.

• DE ASCULTAT. Un podcast The Daily din care aflăm cum giganții din industria tech au încălcat - de la bun început și cu bună știință - legea și regulile pentru a prinde avânt în cursa pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.

• DE ASCULTAT. Un podcast lansat recent, The Curious History of Your Home, împletește istoria și anecdotele care stau la baza unor invenții casnice revoluționare la vremea lor, precum iluminatul electric, tapetul sau frigiderul.

• DE VĂZUT. În ediția cu numărul 8 a emisiunii „Ce ne enervează” jurnalistul și scriitorul Mihai Radu încearcă să contabilizeze traseiștii alianței. Misiune imposibilă, sunt mult prea mulți. Cum se cerșesc voturi la metrou? Ce mesaj a primit Ciucă de sus de tot? Ce s-a întâmplat cu festivalul democrației din USR? Vedeți pe Youtube, pe canalul Recorder Talks.

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Am mai citit cartea aceasta, când a apărut prima dată la Humanitas, în 2010. Și o mai citisem și cu un an înainte, fusese publicată la o altă editură mai mică. Și – cel mai important – l-am cunoscut pe Radu Mărculescu.

În 2009 l-am întâlnit, am vorbit ore și zile în șir și am scris atunci un articol de ziar care a apărut într-un cotidian central. Titlul era: Cei care nu și-au vândut sufletele. Era despre prizonierii români din GULAG-ul sovietic.

Era și prima dată când Radu Mărculescu ajungea pe prima pagină a unei gazete.

Radu Mărculescu a murit ani mai târziu, când mai avea doar un pic până să împlinească o sută de ani. Bineînțeles că nu l-am uitat niciodată.

A fost unul dintre cei, probabil, zece oameni întregi pe care i-am întâlnit în toată viața. A supraviețuit războiului, lagărelor sovietice, pușcăriilor comuniste.

Și a rămas de la început până la sfârșit un om demn. Era construit dintr-un material rar, astăzi - cred - dispărut.

Dar această carte de memorii despre cum a traversat infernul captivității sovietice rămâne. Recitind-o, nu o dată, l-am avut din nou în fața ochilor, așa cum era acum cincisprezece ani. Un bătrân într-un costum deschis la culoare, sprijinindu-se în baston, cu cel mai senin zâmbet pe care l-am văzut în viața mea. Un om care efectiv fusese în iad și se întorsese întreg.

Nu aș fi crezut că asemenea oameni chiar au existat pe pământ, dar pe Radu Mărculescu l-am văzut și l-am scris și, spuneam, cartea sa de memorii rămâne, trebuie să rămână, mărturie pentru toate generațiile. E magnifică și e cutremurătoare.

Iar când veți ajunge la povestea învățătorului Mitică Bălan din Bărăgan veți plânge, nu puteți înainta fără lacrimă.

Înainte de război, Radu Mărculescu fusese profesor și era atât de talentat încât ar fi trebuit să scrie romane, dar s-a întâmplat secolul XX și a ajuns unul dintre marii noștri eroi prea puțin cunoscuți.

Iar cartea aceasta de memorii este, de fapt, un monument.

Durează mai puțin de un minut să completezi Formularul 230 și să redirecționezi 3,5% din impozitul tău pe venit către Recorder.

• Cum arată servieta prin care președintele american poate lansa un atac nuclear și de ce riscul unui război nuclear e mai mare decât ne dăm seama

• Trei lucruri care ne ancorează în lumea reală, într-o eră saturată de tehnologie

• Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le pot face părinții este să creeze momente de bucurie pe care copiii le vor ține minte pentru restul vieții

• Odată cu creșterea speranței de viață, pensionarea la 65 de ani devine tot mai puțin realistă

• Dieta atlantică, specifică regiunii Galicia din nord-vestul Spaniei, ar putea fi chiar mai sănătoasă decât cea mediteraneană

• Cum să depozitezi o conservă desfăcută, o jumătate de lămâie sau de avocado

• Câteva obiective europene mai puțin cunoscute, incluse în Patrimoniul UNESCO