Safari, salarii și speranță

Bună dimineața! Între lux și proteste, multă neîncredere, dar și ceva speranță au ieșit la lumină săptămâna aceasta în România. Ca un semn că se apropie sărbătorile, au început să se deschidă și Târgurile de Crăciun.

1. România la extreme

Polarizarea în societate se accentuează, în timp ce puținii bogați par tot mai detașați de restul populației.

• România luxului. Am început săptămâna uitându-ne cum președintele Klaus Iohannis continuă să călătorească în avioane de lux, de data asta în turneu în Africa, Rareș Bogdan și-a etalat ceasurile Rolex, iar Gigi Becali a intrat în câmp cu mașina Rolls Royce (și a scăpat de dosarul în care era acuzat de fraudă la vot).

• România nemulțumită. Angajați din sănătate au protestat săptămâna aceasta și au cerut salarii mai mari. Cei de la Casele de Sănătate le-au primit, ceea ce a stârnit furie la Direcțiile de Sănătate Publică, dar și la Casele de Pensii. Între timp, spitalele se plâng că nu le mai ajung banii după ce Guvernul a redus cheltuielile bugetare, iar angajați din industria de apărare că le scad salariile. Nemulțumiri provoacă și noua lege a pensiilor, care ar urma să fie adoptată de Parlament săptămâna viitoare.

• Protest academic. „N-avem bani pentru salarii, avem doar pentru safari” e concluzia lui Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice de la Universitatea București. A protestat în Piața Universității, între altele, față de subfinanțarea sistemului universitar.

• Zoom out. Patru milioane de români sunt săraci, arată datele statistice. Chiar dacă numărul e în ușoară scădere, economiștii spun că discrepanțele se adâncesc, iar clasa de mijloc e aproape inexistentă. Dintre românii care reușesc să pună bani deoparte, cei mai mulți economisesc puțin. Un sfert din totalul depozitelor e în mâinile a 60.000 de persoane (0,4% din totalul depozitelor).

2. O societate în criză

În urma problemelor suplimentare cauzate de lipsa banilor, Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) a avertizat săptămâna aceasta că sistemul medical este în pragul colapsului, iar viețile pacienților sunt puse în pericol.

• Zoom in. La Spitalul Colțea decontarea facturilor pentru citostatice a fost decalată. La Spitalul de Copii Gomoiu nu sunt fonduri pentru facturile de utilități. Dar nu au fost rezolvate nici probleme mai vechi, cum ar fi lipsa de personal. În timp ce Guvernul le spune directorilor de spitale nemulțumiți să ceară, că li se va da (din sacul aparent fără fund al Fondului de rezervă), șefa ASSMB reclamă că de patru ori a cerut deblocarea posturilor și a fost ignorată: „Sănătatea nu a mai trăit o astfel de criză în ultimii ani”.

• Neîncredere. În spatele crizei din sănătate este și o problemă de îndoială, adâncită de un guvern care-și schimbă deciziile de la o zi la alta. În timp ce șefa Administrației Spitalelor pare să nu mai spere că hotărârile eronate venite de mai sus se pot îndrepta, sondajele arată că încrederea românilor în Guvern și Parlament tot scade.

• Alte semne de întrebare. Armata și Biserica rămân în topul încrederii. Și totuși, apar și semne de întrebare. Angajați din sistemul de apărare ne scriu că se tem că-și pierd drepturile. Nemulțumirile au dus și la un val de demisii în Armată, pe care l-am semnalat acum două luni în investigația „Adio, arme!”. Dar problemele par în continuare băgate sub preș, cum ar fi că la primele trageri reale cu sistemul de rachete Patriot, de săptămâna aceasta, nu a decurs totul șnur, cum arătau comunicatele oficiale.

3. De unde vine speranța

Cum a ajuns David Popovici să îndemne pe toată lumea să facă sport de pe un bloc de lângă Pasajul Obor din București.

• Originea muralului. Asociația EDIT face de șapte ani programe de educație (rutieră, pentru cutremur, prin artă). Între ele, un festival de artă stradală în care artiști colorează pereții unor blocuri sau ai unor școli din București. Acum, și cu figura lui David Popovici. Asociația își propune să deseneze pereții din Capitală „până când scăpăm și de ultimul gri urât”.

• Mesajul lui David. „Scrie-ți povestea prin sport” este mesajul pe care l-a ales chiar Popovici pentru a însoți imaginea de pe bloc. Pe Facebook a scris apoi că iubește România „pentru că este o țară a creativității, o țară a oamenilor liberi care vor să o facă și mai bună”.

• Alte modele. Artiștii care l-au desenat pe David, Sweet Damage Crew, au mai făcut în trecut un mural cu Nadia Comăneci, la Deva. Pe viitor, vor să pună pe clădiri și figurile lui Gheorghe Hagi și Ivan Patzaichin.

Poveștile Recorder de săptămâna aceasta sunt despre voi, cei care v-ați abonat la acest newsletter.

Dacă sunteți încă de la început alături de noi, primiți deja ediția cu numărul 34. Dacă e primul e-mail care vă ajunge în inbox, tocmai ne-ați ajutat să trecem de borna de 15.000 de abonați. Mai precis, 15.015. 🎉

Vă mulțumim că sunteți alături de noi. Că ne citiți, dar veniți și cu feedback. Că ne semnalați când informațiile vă sunt de folos, dar și când credeți că am putea face lucrurile mai bine.

De la început Recorder s-a construit pe dorința de a vorbi despre nedreptățile din România și de a face jurnalism orientat spre nevoile publicului. Suntem convinși că încurajările, dar și criticile voastre sunt cele care ne-au ajutat de-a lungul timpului să ne îmbunătățim munca.

Știți unde ne găsiți când aveți ceva de zis. Și încă o dată vă mulțumim.

P.S. Pentru că vrem să ne înțelegem cât mai bine publicul, pregătim un sondaj mai amplu prin care ne propunem să adunăm feedback despre conținutul produs de Recorder. Vom reveni cu el, aici, săptămâna viitoare.

• Cifra săptămânii. A fost nevoie de 13 ani de când e obligatoriu să ne asigurăm locuințele în caz de cutremur, inundații și alunecări de teren pentru a ajunge la pragul de două milioane de locuințe asigurate.

• Intoxicație. Zeci de studenți de la Academia de Poliție au făcut toxiinfecție alimentară după ce au mâncat la cantina instituției. Și nu într-o singură zi. Studenții se plâng la Știrile Zilei de la Recorder că mâncarea lasă de multe ori de dorit, iar condițiile în care locuiesc sunt proaste.

• Harta abandonului. La peste 30 de ani de la Revoluție, încă nu știm câți copii au trăit în sistemul de ocrotire. Avem însă prima bază de date publică despre instituțiile de protecție a copilului care au funcționat în România socialistă şi în prima decadă post-comunistă.

• Ce se mai fură în România. Luminițele de Crăciun din oraș, un tractor cu lemne, cablul de cupru de la o reţea de telefonie fixă, o caricatură cu soții Ceaușescu în costum de baie.

• Ce mai mai înfurie. În Brăila, un șofer de autobuz i-a dat jos pe călători în frig, după ce l-a deranjat plânsul unui bebeluș.

• Licurișca reloaded. Un soi de varză românească, vechi de 100 de ani, este reînviat de cercetători din Buzău prin arheologie genetică. A fost înlocuit în timp cu soiuri aduse din import. Cercetătorii spun că Licurișca se remarcă prin rezistență și mărime.

• Africa în schimbare. Dincolo de extravaganțele călătoriilor prezidențiale, o perspectivă despre cum Africa devine tot mai importantă pe scena globală. (o recomandare de la Ani Sandu)

• Statul pe loc. De ce stau nefolosite brățările electronice care pot salva viețile femeilor din România victime ale violenței domestice? Între altele, pentru că procedurile sunt încă greoaie, iar polițiștii au nevoie de mai multă pregătire. (o recomandare de la Ani Sandu)

• Ce caută Gen Z pe LinkedIn? Plot twist: nu doar joburi. Un articol care arată cum o rețea socială poate să devină un loc în care să practici empatia. Totuși, nu e totul roz nici măcar aici. (o recomandare de la Roxana Stan)

• Harta unui volan de Formula 1. Un pilot și un inginer de la Williams Racing explică la ce folosește fiecare din cele 18 butoane de pe volanul unui monopost de F1. (o recomandare de la Alex Enășescu)

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Cei mai mari

Sunt un foarte vechi admirator al lui Will Durant (1885-1981), sunt statornic în această opțiune: îmi plac volumele lui Will Durant, îmi plac eseurile sale, cărțile sale despre filosofi și filosofie, marile sale cărți despre civilizația umană.

Deși nu respect nicio ierarhie, îmi place să construiesc și să deconstruiesc ierarhii, așa că am citit sub fascinație eseurile lui Durant despre cei mai mari gânditori, cei mai mari poeți etc..

Și știu că vreți să știți care au fost cei mai mari gânditori din toate timpurile, după Durant (care chiar avea expertiza necesară să vorbească despre toate timpurile). Las aici această listă, doar pentru a vă convinge să citiți această carte: Confucius, Platon, Aristotel, Sfântul Toma d’Aquino, Copernic, Sir Francis Bacon, Sir Isaac Newton, Voltaire, Kant și Darwin.

Durant nu doar că știe multe despre atâtea, mai scrie și bine și mai are și un grozav simț al umorului.

Întrebat cândva pe cine ar vrea să întâlnească dintre toate personalitățile lumii, omul care ne-a lămurit cine au fost și ce au scris Fichte, Schelling, Hegel sau Schopenhauer, a răspuns așa: Madame de Pompadour.

Și a argumentat atât de frumos de ce încât... Dar despre asta va trebui să citiți singuri.

• Un interviu cu o neurocercetătoare despre efortul de a cartografia creierul uman

• De ce relațiile de prietenie au de suferit între 30 și 60 de ani

• Un scurt ghid pentru părinți, care trece în revistă cele mai recente studii despre alăptare, somn și alergii

• 20 de sfaturi de la cardiologi despre cum să îți menții inima sănătoasă

• Postul intermitent de 14 ore este asociat cu beneficii pentru calitatea somnului și nivelul de energie

• Sarea de mare nu este neapărat mai sănătoasă decât sarea obișnuită

• Primele trei orașe din Europa preferate de expați sunt în Spania

Mulțumim că ne urmărești. FWD către prieteni sau răspunde la e-mail dacă vrei să ne spui ceva.

Dacă nu ești încă abonat, te poți înscrie aici.