- Pe scurt de la Recorder
- Posts
- România specialilor
România specialilor
O nouă sfidare a politicienilor de la guvernare
Bună dimineața! Sunt Ani Sandu, jurnalistă de vreo 20 de ani, cei mai mulți petrecuți în radio cu știri și reportaje. Sunt nouă în echipa Recorder, încă învăț în ce parte se deschid ușile, dar țin minte codul de acces 🙃.
Împreună cu Alex Enășescu, vechi în ale newsletterelor, și cu ceilalți colegi de la Recorder, vom încerca să te ținem la curent cu cele mai importante vești ale săptămânii. Pe scurt, dar cu context. Așa cum ne-ai spus că îți dorești.
Da, știm că aștepți acest newsletter de pe la Crăciun. A durat ceva, dar iată că reușim să-l lansăm înainte de Paște. Și nu, nu e păcăleală. Doar s-a întâmplat să pornim chiar de 1 aprilie.
O să primești newsletterul în fiecare sâmbătă dimineață, așa că, pe lângă știri, vom adăuga recomandări pentru timpul liber, o pauză de carte și (po)vești din redacția Recorder. Hai să vedem cu ce rămânem din săptămâna care se încheie.
1. Protejarea furtului la stat
Din neant, la mijlocul săptămânii, chiar în ziua în care au aprobat așa-zisa reformă a pensiilor speciale, senatorii puterii au decis să voteze în grup pentru introducerea unui prag de 250.000 de lei până la care abuzul în serviciu să nu fie considerat infracțiune.
Ce înseamnă asta. Că astfel de furturi din banul public ar putea fi sancționate doar cu amendă, iar dacă autorii nu sunt prinși în cinci ani, noroc bun! Ba chiar le-ar putea da idei: să împartă furturile mai mari în tranșe.
De unde a pornit totul. Măsura adoptată de Senat amintește de celebra OUG 13 a lui Liviu Dragnea, unde pragul propus era de 200.000 de lei. Suma s-a ajustat cu inflația, a explicat un politician liberal din comisia care a pus amendamentul pe masă. Senatorii puterii au votat pentru, cum le-a cerut coaliția, după ce ar fi primit directiva pe mail, a povestit un senator la 🎧️ Știrile Zilei de la Recorder.
De ce acum și ce urmează. E foame de bani, mai ales că se întrevăd milioane de euro din PNRR. Iar politicienii n-au de ce să nu încerce, cât timp poporul are alte griji și lipsește un politician care să antagonizeze ca Dragnea. Votul final îl dau deputații, iar liderii politici s-au îngrămădit să dea asigurări că pragul va fi scăzut la un nivel rezonabil - 9.000 de lei, zic ei acum.
2. Reforma mimată a pensiilor speciale
Că tot vorbim de banii europeni, aleșii puterii, înghesuiți cu termenele din PNRR, au aprobat pe repede înainte, tot în Senat, niște limitări ale sumelor prin care anumiți angajați ai statului sunt recompensați generos la pensie. Asta după luni de zile în care guvernanții s-au codit și s-au răzgândit încercând de fapt să nu se atingă de aceste pensii.
Ce au aprobat. Între altele, pensia nu poate fi mai mare decât venitul din perioada de activitate, apare o impozitare progresivă până la 15%, se interzice cumulul mai multor pensii speciale, dar nu cumularea cu salariu la privat. Ce economii face statul prin schimbările propuse nu prea știu guvernanții. Ca și la abuzul în serviciu, tot deputații vor tranșa problema.
Problema mai largă. Presiunea susținerii pe viitor a sistemului de pensii - speciale sau nu - pică pe umerii a tot mai puțini angajați, având în vedere declinul demografic. Iar pensiile speciale sunt doar un exemplu cum în ultimii 15 ani instituțiile de forță ale statului au susținut crearea unei clase de privilegiați.
🎧️ Podcast Recorder. Dacă n-am reușit să reformăm această felie a pensiilor, cum vom face reforma dificilă a întregului sistem? E ce întreabă directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete, în noul episod On The Record. Tot de la el afli câteva sfaturi concrete de ce poți face pentru o șansă mai bună de a supraviețui la pensie.
3. Frica de tehnologie
Această imagine cu Papa Francisc în geacă albă à la Balenciaga, generată cu ajutorul inteligenței artificiale, a păcălit internetul așa de tare că multă lume a început să se întrebe cum vom reuși să deosebim pe viitor realitatea de invenții.
De unde a apărut. Un muncitor în construcții din Chicago a făcut-o prin programul de inteligență artificială Midjourney. A povestit că doar a vrut să creeze ceva amuzant și că l-a luat prin surprindere cum s-a răspândit imaginea pe net. Fără legătură cu acest caz, dar aparent îngrijorați de impactul inteligenței artificiale asupra umanității, lideri din industria de tehnologie cer oprirea pentru șase luni a dezvoltării unor sisteme mai puternice. Italia merge cu un pas mai departe: blochează temporar ChatGPT cu temeri legate de confidențialitate.
Ce putem face. În primul rând, să încercăm să înțelegem cum funcționează inteligența artificială. Să cerem ChatGPT sau Bing să ne explice lucruri pe care le știm deja și să vedem ce greșeli ne livrează. Să ne uităm la ce e în spatele acestor greșeli. Să învățăm cum putem - încă - detecta imaginile generate (mâinile pot fi un indiciu) și să fim atenți la ce din societatea noastră 🎧️ ne face susceptibili la a crede că Papa ar umbla într-o geacă albă de fâș pe timp de primăvară la Vatican.
Anti-dezinformare. Opt țări din Estul Europei - nu și România - le cer giganților IT să combată dezinformarea Rusiei pe rețelele sociale. Inițiativa ar fi a Republicii Moldova, unde chiar săptămâna asta au apărut imagini false cu președinta Maia Sandu pe reclame la produse farmaceutice și servicii bancare. Cum plănuiește Rusia atacuri cibernetice și să răspândească dezinformare.
Lansarea acestui newsletter este o ocazie numai bună pentru a răspunde la una dintre cele mai frecvente solicitări pe care le-am primit în ultimii ani: aceea de a veni cu informații noi despre cazurile prezentate în investigațiile Recorder. Vom încerca să o facem cât mai des în această rubrică, pe lângă alte informații din activitatea redacției noastre. Săptămâna aceasta chiar s-au întâmplat lucruri.
Noi acuzații de abuz la Seminarul Teologic din Baia Mare. Investigația Recorder care a dus la demiterea unui preot-profesor din această unitate de învățământ a scos la lumină un al doilea caz din aceeași școală.
După publicarea materialului nostru, pe rețelele sociale au apărut mai multe comentarii în care un alt preot care preda în Seminar era acuzat de relații nepotrivite cu elevele sale minore. Informații similare au ajuns și pe adresa redacției noastre, însă imediat ce ne-am apucat să le verificăm, preotul și-a dat demisia de la Seminar. Al doilea într-un interval de numai două săptămâni.
De la o investigație Recorder, la un dosar de criminalitate organizată. Un comunicat al DIICOT a anunțat, miercuri, descinderi ale procurorilor la mai multe domicilii, sedii de firme și la sediul unei autorități locale din județul Vrancea, într-un dosar care vizează constituirea unui grup infracțional organizat.
E vorba de cazul prezentat în investigația „Operațiunea Balastul”, unde Recorder a arătat cum mii de tone de balast sunt exploatate ilegal din albiile râurilor, sub pretextul construirii unor bazine piscicole. Această intervenție a autorităților vine după 14 ani în care exploatările ilegale din zona Vrancei s-au făcut sub ochii tuturor, fără ca vreo instituție să ia măsuri.
Au început să intre mascații peste noi. Poate nu vă vine să credeți, dar e adevărat: în urmă cu câteva zile, o doamnă îmbrăcată într-un palton care-o acoperea cu totul, cu mască chirurgicală pe față și cu o eșarfă înfășurată în jurul capului, a pătruns în clădirea în care avem redacția, cerând insistent să vorbească cu cineva de la Recorder.
I se vedeau doar ochii și ducea în mâini un teanc de documente. Când a reușit să ajungă în fața unui jurnalist din echipa noastră, i-a dat documentele și a plecat aproape în fugă, fără nicio explicație.
La o primă consultare, documentele par valoroase, ceea ce înseamnă că am avut de a face cu o sursă care a dorit să-și păstreze anonimatul. Întrucât vine vara și metoda paltonului e tot mai greu de aplicat, îi sfătuim pe cei care vor să ne transmită documente și alte categorii de informații să utilizeze cu încredere acest link.
O imagine reală, de săptămâna asta, cu Papa Francisc. Nu atât de cool pe cât ne obișnuiserăm cu el, dar la fel de apropiat de oameni. Alessandra Tarantino - Mediafax Foto/AP
Democrația divizată. În ce fel de țară vrem să trăim? E ce se întreabă în ultima vreme, în stradă, cetățeni din Franța și Israel. În Franța, de la refuzul privind creșterea vârstei de pensionare s-a ajuns la repudierea politicienilor care guvernează doar după bunul plac. În Israel, de la încercările de slăbire a justiției la temeri privind un posibil război civil. Un jurnalist BBC întreabă, într-un cu totul alt context decât mișmașurile dâmbovițene de săptămâna asta, 🎧️ dacă România este cu adevărat o democrație.
Plafonarea bate pasul pe loc. Guvernul încă mai caută soluții pentru tarifele polițelor auto obligatorii după scumpirile generate de insolvența Euroins. A amânat pentru săptămâna viitoare o decizie privind limitarea prețurilor, varianta 2.0 propusă de ASF. Între timp, în căutare de identitate, Poșta Română ia în calcul și să intre pe piața RCA.
Corupția închide instituții. Orașul Botoșani a rămas fără Gardă de Mediu în urma unor percheziții DNA. Trei persoane au fost reținute. Cu alți doi angajați în concediu de odihnă sau medical, șefa s-a trezit singură în instituție.
(Ne)siguranță feroviară. După accidentul din weekendul trecut în care un om a murit și după încă o deraiere, au început controale la mecanicii de locomotivă, iar CFR retrage din circulație unele locomotive electrice. Ministrul Transporturilor pasează responsabilitatea unei eventuale demiteri a directorului CFR.
Fraude cu cazarea refugiaților. Două milioane de euro ar fi paguba, cu ajutorul unor funcționari. În ultimul an, statul a dat 750 de milioane de lei prin program, fără să țină o evidență a persoanelor și firmelor care au încasat banii. Guvernul vrea să schimbe acum mecanismul. Între altele, reduce suma acordată și o trimite direct la refugiați.
Premieră în SUA. Donald Trump a devenit primul fost președinte american pus sub acuzare penală. Ancheta vizează bani cu care ar fi cumpărat tăcerea unei actrițe porno. Avocatul lui spune că nu-l vom vedea cu cătușe, dar amprentele în mod cert i se vor lua.
CryptoCaritas. O analiză BBC despre cum românii au picat (din nou) într-o schemă piramidală, de data asta cu cryptocurrency, considerată de experți una dintre cele mai mari fraude online înregistrate până în prezent. (o recomandare de la Andrei Udișteanu)
Ortodocși din toate țările, uniți-vă! După ce a distrus Biserica Ortodoxă din Rusia, Stalin a reactivat-o în 1943, ca instrument de propagandă în țările din Europa de Est. (o recomandare de la Alex Enășescu)
📹️ Tu din viitor. Spoiler alert: Vei fi cu totul altă persoană. Și nu, asta nu e rău deloc. (o recomandare de la Carla Lunguți)
📹️ Religia altfel. O discuție cu profesorul de liceu care a schimbat regulile în privința predării Religiei în școli. Până la demersul lui juridic, toți elevii erau înscriși din oficiu la Religie, iar cei care nu doreau să participe erau obligați să depună o cerere scrisă prin care să solicite nefrecventarea. (o recomandare de la Cristian Delcea)
Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.
Ceea ce am trăit în ultimii ani și trăim și acum este, ne arată volumul lui Nadav Eyal – „Revolta”, în definitiv, expresia unui război amplu între globalizare și adversarii ei.
Eyal identifică just marile evenimente ale ultimelor decenii: globalizarea și revoluția tehnologică. Globalizarea a venit la pachet cu multe reușite, dar și cu nenumărate și severe eșecuri. Au existat câștigători și, firesc, au existat pierzători. Aceștia din urmă au izbucnit într-o revoltă, care la rândul ei a devenit globală.
Eyal a umblat pământul, a mers și a văzut cu ochii lui cum și de ce se opun consecințelor globalizării oameni din toată lumea, din Africa de Sud până în Statele Unite ale Americii și Orientul Mijlociu, China sau Republica Dominicană.
Alegerea lui Trump ca președinte al Statelor Unite ale Americii în 2016, pandemia de coronavirus și chiar invazia Ucrainei de către Rusia sunt toate fațete ale acestui război complex între globalizare și dușmanii globalizării. De soarta acestui război depinde pur și simplu cum (sau dacă) vom mai trăi și mâine.
Iar cartea lui Nadav Eyal este de neocolit pentru cine vrea să înțeleagă pe ce lume trăiește, de ce este lumea acum așa cum este. Și, cine știe, poate aflați și cum va fi mâine.
O mărturie onestă despre cum poți fi alături de un prieten în depresie
Ce ne învață șahul despre viață. O academie din Germania predă cursuri de management folosind principii de pe tabla de joc
Câteva sfaturi despre arta de a avea certuri mai constructive într-o relație de cuplu
Nu e musai să faci 10.000 de pași pe zi. Doar 11 minute de mers rapid aduc beneficii surprinzătoare pentru sănătate
Timișoara apare pe o listă cu 13 locuri de vizitat în Europa în 2023
4 sfaturi despre cum să faci poze mai bune cu telefonul mobil, de la un fotograf National Geographic
Mulțumim că ți-ai început weekendul cu noi. Dacă ți s-a părut util newsletterul, ne-am bucura să le dai FWD și prietenilor. Ne ajută feedbackul tău, așa că dă-ne reply cu încredere. Dacă nu ești încă abonat, te poți înscrie aici.
Iar dacă ai un minut, spune-ne cum ți s-a părut ediția de azi și ce putem face mai bine.