România la răscruce

Săptămâna asta e despre schimbări care vin cu pași mici și nu sunt atât de vizibile precum contrele publice între politicieni. Deciziile pe care le iau aleșii în această perioadă, multe forțate de angajamente europene, vor stabili cum se poziționează România între Est și Vest. Ca să știm încotro o luăm, trebuie să cunoaștem faptele și să vedem dincolo de minciuni.

1. Modernizarea statului vs minciunile AUR

Săptămâna viitoare, Camera Deputaților va vota mai multe legi care urmăresc modernizarea României. Vizează, între altele, orașe mai accesibile, sprijin pentru copiii vulnerabili, o mai bună funcționare a companiilor de stat. Coaliția de la guvernare nu s-a obosit să le explice oamenilor aceste schimbări, iar partidul extremist AUR le-a distorsionat pentru a-și promova propria agendă electorală.

• Proteste AUR. Față de aceste proiecte protestează diseară, în București, formațiunea condusă de George Simion, cu slogane ca „Apărăm România, copiii, bogățiile, țara!” și „Nu ne vindem țara!”. A manifestat miercuri și la Bruxelles, de unde susține că vin astfel de idei de „umilire” a Bucureștiului.

• „Nimeni nu se atinge de copiii României”, a strigat Simion la Bruxelles. Mărul discordiei e un proiect al guvernului, jalon în PNRR, pentru detectarea copiilor vulnerabili și sprijinirea acestora, astfel încât să nu mai ajungă în grija statului. AUR susține că statul vrea să smulgă copiii de lângă părinți, iar ministrul Familiei nu face nimic să demonteze dezinformarea. Factual a contrazis aici și aici argumentele AUR.

• Context. În tot acest timp cresc presiunile politice și juridice asupra jurnaliștilor. Cotidianul Libertatea a mai câștigat un proces prin care i se cerea ștergerea unui articol. Miza e dacă vrem să urmărim faptele, în tradiția democratică europeană, sau îi lăsăm pe politicieni să construiască o altă realitate în care să ne oblige să jucăm, spune Cătălin Tolontan la 🎧 Știrile Zilei de la Recorder.

• Ce putem face. În fața valului de conspiraționiști, fizicianul Cristian Presură mizează pe popularizarea argumentelor științifice.

2. Orașe pentru oameni

Această imagine, cu titlul „Pentru primarii orașelor românești” era printre cele mai comentate, vineri, pe grupul România de pe Reddit. „Importanța parcărilor: 🤑”, a adăugat cineva imediat. O dezbatere privind dezvoltarea orașelor verzi există, inclusiv în Parlament, și nici din ea nu lipsește AUR.

• Ce dezbat deputații. Un proiect despre orașe cu mai puține mașini, transport public mai eficient, aer mai curat. AUR susține, în mod fals, că legea transformă orașele în închisori, limitând dreptul de circulație al locuitorilor. Partidul rostogolește teorii ale conspirației internaționale privind conceptul de „oraș de 15 minute”, adică în care poți ajunge ușor, fără mașină, la școală sau la birou. În loc să explice, PNL vorbește de „implementarea planurilor de mobilitate urbană”.

• 🎧 Podcast Recorder. Ce strategii aplică alte orașe din lume pentru a le ușura viața locuitorilor și cum putem presa primăriile să adopte astfel de politici povestește cercetătorul în dezvoltare urbană Gruia Bădescu în noul episod On the Record.

• Studiu de caz: Parcul IOR din București. Locuitorii din zonă semnalează noi defrișări într-o parcelă retrocedată. Au protestat la final de martie alături de activiști de mediu. Au pornit și o petiție semnată de 17.000 de oameni.

• Orașele cetățenilor. Tocmai orașele cu locuitori mai implicați ar putea fi bastioane împotriva populismului.

3. Regatul Unit al Regelui Charles

Ziua încoronării Regelui Charles, al 40-lea monarh al Marii Britanii, găsește populația într-o criză a costului vieții, cu un număr record de persoane care se bazează pe donații de alimente. Charles, care-și dorește o monarhie modernă, mai puțin pompoasă și mai puțin costisitoare, a devenit mai popular de când e rege, dar sprijinul populației pentru monarhie a scăzut.

• Ce se va întâmpla. O procesiune de la Palatul Buckingham la Westminster Abbey, unde va fi o ceremonie simbolică, petreceri pe străzi, un concert Andrea Bocelli, Katy Perry și Lionel Richie la Castelul Windsor. Un general de origine română conduce organizarea evenimentului de astăzi. BBC face un ghid al ceremoniilor și încă unul privind atmosfera din țările peste care domnește Charles.

• Costurile monarhiei. Cel puțin 100 de milioane de lire sterline – bani publici – ar urma să coste evenimentul. Între timp, o investigație The Guardian privind finanțele familiei regale britanice ridică semne de întrebare privind originea banilor și cum sunt cheltuiți.

• România lui Charles. Înainte de încoronare, New York Times a vizitat casa din România a Regelui Charles din Valea Zălanului. Încoronarea e sărbătorită și în satul Viscri din Brașov, care s-a dezvoltat enorm după ce a fost popularizat de Regele Charles pe când era Prinț de Wales.

Cum a ajuns numele Recorder să fie folosit pentru a băga spaima în instituțiile statului

Direcția Generală Anticorupție, Direcția Control Intern a Poliției Române și Inspectoratul Județean de Poliție Ilfov sunt doar câteva dintre structurile care ne-au contactat în ultimele săptămâni pentru a ne transmite numere de înregistrare și pentru a cere informații suplimentare în legătură cu petițiile trimise de „Publicația Recorder”.

Am apreciat mobilizarea acestor instituții, numai că noi n-am trimis niciuna dintre petițiile la care am primit numere de înregistrare. Din informațiile furnizate de structurile care au primit petițiile a rezultat că acestea au fost trimise prin poștă, având la expeditor numele și adresa redacției noastre, însă nu erau semnate de vreo persoană.

Poliția Română a tratat cu atâta hotărâre petițiile anonime ce pretindeau a fi trimise de redacția Recorder încât un reprezentant al Inspectoratului General a venit personal la sediul nostru pentru a clarifica situația. A părut foarte încântat când i-am spus că nu avem nicio legătură cu petițiile respective, dar n-a știut ce să ne spună când l-am întrebat ce măsuri se pot lua într-o astfel de situație.

Nu sunt primele situații de acest fel cu care ne confruntăm în ultima perioadă. Un cetățean ne-a scris să ne asigure că e om serios, cu afaceri curate, și să ne întrebe dacă suntem pe urmele lui pentru că niște rău-voitori i-au speriat partenerii de afaceri răspândind zvonul că e vizat de o investigație Recorder.

O școală din București ne-a trimis prin poștă mai multe informații și documente pe care nimeni din redacție nu le solicitase. După ce am discutat cu reprezentanții școlii, s-a dovedit că școala primise o solicitare semnată cu numele unui jurnalist Recorder, însă respectivul jurnalist nu avea nicio legătură cu petiția, numele său fiind folosit în mod fraudulos.

Desigur, această percepție conform căreia numele Recorder bagă spaima în instituțiile statului ne confirmă că munca noastră contează. Însă nu putem permite ca identitatea publicației și a jurnaliștilor din redacție să fie folosite în mod fraudulos.

De aceea, după ce ne-am consultat cu avocatul nostru, am decis că, de acum înainte, vom face plângeri penale în toate situațiile în care se utilizează în mod mincinos denumirea Recorder sau în care persoane fără niciun fel de legătură cu redacția Recorder se identifică sau semnează documente pretinzând în mod fals că sunt reprezentanți ai publicației.

P.S. Îi sfătuim pe cei care au de semnalat diferite abuzuri sau nereguli să ne scrie direct, pe [email protected]. Folosirea numelui Recorder în mod fraudulos nu reprezintă o soluție pentru niciun tip de problemă.

• Atacuri armate în Serbia. Țara este în doliu după două atacuri cu morți săptămâna aceasta: unul la o școală din Belgrad, altul într-o localitate la o oră distanță de capitală. Autoritățile propun măsuri de control mai strict al armelor.

• Școlile noastre nesigure. Atacul din Belgrad ne-a reamintit că violența face ravagii și în școlile românești. Ne punem speranța în camere video sau liste cu părinții care dețin arme. Între timp, coaliția respinge cursuri de prim ajutor în școli din lipsă de bani la buget, iar deputații lasă portițe de scăpare pentru cei acuzați de plagiat.

• Italia fugarilor. Darius Vâlcov s-a alăturat pe lista românilor condamnaților la închisoare care se refugiază în Italia. Își deschid afaceri acolo pentru că judecătorii italieni pot refuza extrădarea. Condamnat definitiv la 6 ani de închisoare pentru trafic de influență și spălare a banilor, Vâlcov e dat în urmărire generală. Ministrul Justiției recunoaște problema fugarilor, dar se rezumă la discuții.

• Stop cerealelor ucrainene. România a primit undă verde de la Comisia Europeană: până pe 5 iunie nu mai permite importul de grâu, porumb, floarea soarelui și rapiță din țara vecină. Tranzitul e asigurat în continuare. Vor veni și noi bani europeni pentru fermierii români.

• Bani pentru refugiați. Cu o întârziere de câteva luni, guvernul promite că, în scurt timp, va livra sumele restante proprietarilor care au cazat ucraineni. Nu precizează ce înseamnă „în scurt timp”. Un proprietar spune, la Știrile Zilei, că unii ucraineni din România și-au pierdut speranța.

• Copii fericiți. Un interviu cu cel mai cunoscut pediatru american, care a schimbat felul în care bebelușii sunt îngrijiți în primele luni de viață. (o recomandare de la Alex Enășescu)

• 🎧 Ce te învață viața fără copii. Între altele să menții legătura cu cei mai tineri. (o recomandare de la Ani Sandu)

• Performanță în șah. Cel mai bun jucător de șah din istorie, Magnus Carlsen, nu mai are nimic de demonstrat. Noul campion mondial, chinezul Ding Liren, este antrenat de un maghiar care reprezintă România în competiții. (o recomandare de la Alex Enășescu)

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Mihail Sebastian, în sfârșit o carte pe măsura lui

„Singur. Viața lui Mihail Sebastian” e o întâlnire fericită. Pe de o parte, îl avem pe Sebastian, unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română din Interbelic. Un om al unei generații extraordinare, din care au mai făcut parte Eliade, Cioran, Noica sau Eugen Ionescu. Un elev al profesorului Nae Ionescu, responsabil în bună măsură pentru rătăcirile de extremă dreaptă/legionară ale unor intelectuali ca Mircea Eliade.

Mihail Sebastian a avut o viață scurtă (1907-1945). A sfârșit tragic, într-un accident (a fost călcat de un camion). Importanța sa în cultura română este majoră: s-a impus ca publicist, romancier (cartea „De două mii de ani” este semnificativă) și, mai ales, dramaturg.

Și această viață cu totul remarcabilă își tot aștepta biograful. A fost Tatiana Niculescu, care a mai scris biografii bune și foarte bune în ultimii ani, specializându-se chiar în astfel de lucrări. Le-a scris viețile lui Arsenie Boca, Corneliu Zelea Codreanu sau Nae Ionescu și toate reușesc să le reconstituie magistral personalitățile.

Mihail Sebastian a trăit și a sfârșit singur. Zeci de ani mai târziu nu mai e deloc așa: are numeroși cititori. Și după cartea Tatianei Niculescu va avea și mai mulți.

• O pledoarie scurtă pentru cultivarea sentimentului de uimire în viețile noastre

• Filosofia stoică este din nou populară, însă unele principii sunt greu de digerat

• Cum să reduci timpul petrecut online și să ai o relație mai echilibrată cu tehnologia

• Șapte sfaturi pentru o rutină odihnitoare înainte de somn

• Destinațiile obligatorii strică farmecul concediilor. Iată șase feluri în care îți poți diversifica vacanțele

• Ghidul definitiv al depozitării alimentelor în frigider

• 18 dintre cele mai spectaculoase evenimente sportive la care poți participa

Mulțumim că ți-ai început weekendul cu noi. Dacă vrei să ne spui ceva despre această ediție, dă reply cu încredere. Ne-am bucura să ne împărtășești ceva ce ai reușit să schimbi în bine în orașul tău. Sau măcar ceva ce ai vrea să schimbi. Dacă nu ești încă abonat la newsletter, te poți înscrie aici.