Reforme de fațadă: ne lăudăm acum, aplicăm peste 20 de ani

Bună dimineața! Sunt zile în care, dacă ne luăm răgaz să reflectăm la ce ni se întâmplă, putem vedea că, în lipsa unor politicieni dispuși să facă reforme curajoase, schimbările depind de noi. Printre lecțiile de săptămâna asta: ar ajuta să scăpăm de obsesia notelor perfecte, să ne urmăm pasiunile și să fim autodidacți.

1. Roadele investițiilor din educație

După pandemie, reorganizarea anului școlar în module și greva prelungită a profesorilor, a venit momentul examenelor pentru elevii din clasele terminale, iar rezultatele și controversele confirmă că România nu devine mai educată. Guvernul e în faza de analiză privind cauzele care ne-au adus aici, în timp ce un raport OCDE critică România pentru lipsa de strategie și birocrația din școli.

• Nereguli la Bacalaureat, de bună seamă. Examenul din această săptămână s-a remarcat cu subiecte scurse pe internet, aparent după fotografii cu camere ascunse în nasture, dar și cu zeci de elevi obligați să-și rescrie lucrările, fără timp suplimentar, pentru că n-ar fi trecut cum trebuie numele probei. Expresia „de bună seamă”, al cărei sens a trebuit explicat de elevi, a fost căutată pe net înainte de examen, iar mulți s-au încurcat în sinonime într-atât încât au ajuns să ceară într-o petiție să fie acceptate și rezolvări greșite, cum ar fi „de bună voie”.

• Pierduți pe drum. Peste 50.000 de copii care au început clasa I acum 12 ani nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat. Înseamnă 24% din întreaga generație. În această perioadă educația a avut 16 miniștri.

• Cei ignorați de sistemul de educație. Rezultatele la evaluarea națională arată că aproape 40% dintre mediile de la sat sunt sub 5. La polul opus, există sute de medii de 10 curat, o amăgire a unei perfecțiuni inutile. În tot acest timp, sute de părinți din Alba s-au opus să le fie cântăriți copii, n-au vrut ca datele să fie luate în calcul la statisticile europene, iar în Călărași șase copii au fost intoxicați cu medicamente de mama lor care nu ar fi înțeles indicațiile medicului.

2. România pensiilor speciale

De dragul deblocării unei tranșe din PNRR, parlamentarii au votat eliminarea unor pensii speciale, dar au făcut și o mulțime de concesii. Polițiștii și magistrații au rămas nemulțumiți.

• Concesiile pe scurt. Magistrații și militarii primesc o perioadă de grație de cinci ani în care se pot pensiona în condițiile actuale. Schimbările din lege vor intra în vigoare treptat, până în 2043. Guvernul spune că măsurile au fost etapizate pentru a nu bulversa sistemul de justiție și de securitate publică. Comisia Europeană n-ar fi fost de acord cu unele amânări.

• Protestele celor vizați. Sute de angajaţi din poliţie, penitenciare şi grefieri au protestat în faţa Parlamentului. Magistrații au continuat să amâne în semn de protest procesele care nu sunt urgente. Înalta Curte contestă la Curtea Constituțională modificările trecute prin Parlament.

• Impactul blocajului. În timp ce instanțele judecă și mai greu cauzele, faptele continuă să se prescrie în România.

3. Războiul merge înainte

Iarna trecută, în pizzeria din centrul orașului Kramatorsk, corespondenți de război din Ucraina urmăreau pe telefon finala Cupei Mondiale, Franța - Argentina. Era locul unde puteau, pentru câteva clipe, să-și imagineze că sunt departe de front. Săptămâna aceasta rușii au bombardat restaurantul.

• De ce contează. E atacul aerian cu cele mai multe victime din aprilie până acum. 12 persoane au murit, iar alte zeci au fost rănite. Nu e prima oară când rușii țintesc localitatea situată la 40 km de front, dar mesajul pe care-l transmite Vladimir Putin acum e că, în ciuda revoltei lui Evgheni Prigojin, puterea de la Moscova nu se clatină, nici intențiile de a duce războiul mai departe. Kremlinul susține în continuare că atacă doar ținte militare.

• Urmările revoltei. Prigojin, care weekendul trecut s-a răzgândit și a renunțat să intre cu mercenarii în Moscova, s-ar fi refugiat în Belarus, țară aliată cu Rusia. Unii analiști nu cred că va rămâne acolo. Au apărut diverse întrebări despre sprijinul pe care l-ar fi avut în conducerea armatei ruse.

• Zoom out pentru Putin. Ucrainenii spun că a început numărătoarea inversă până la căderea liderului de la Kremlin. Analiștii susțin că rebeliunea a arătat că există slăbiciuni în regimul lui Putin. Va fi nevoie de o insurecție armată pentru a-l înlătura pe liderul de la Kremlin, crede opozantul său Mihail Hodorkovski, cândva cel mai bogat oligarh al Rusiei.

În 2021, un cetățean britanic pe nume Peter Shortall ne-a trimis un email pe adresa redacției, într-o română perfectă. Ne felicita pentru calitatea investigațiilor și a documentarelor, dar ne atrăgea atenția că subtitrările în engleză nu i se par pe măsura muncii jurnalistice. Argumenta cu exemple concrete și se descria drept „englez neaoș”, cu 15 ani de experiență în traduceri.

Peter a devenit, astfel, unul dintre voluntarii Recorder care ne ajută să facem subtitrări în limba engleză pentru materialele noastre. Am comunicat mereu pe email: noi de la București, el din Birmingham. Săptămâna aceasta Peter a venit, însă, în România și ne-am bucurat să-l primim în redacție și să-i aflăm povestea.

A descoperit limba română când avea 13 ani, la bibliotecă, unde mergea pentru că era îndrăgostit de limba franceză. A găsit atunci un manual de română și l-au intrigat cuvintele asemănătoare cu franceza, dar care aveau și „chestii exotice precum diacriticele”. A aprofundat limba la facultate, unde studia franceza și rusa și avea și un profesor care oferea cursuri de română. În mare parte este însă autodidact.

A descoperit Recorder pe YouTube, căutând informații despre România post-decembristă. Așa a ajuns la documentarul „30 de ani de democrație”. Spune că preferă formatul video articolelor scrise și se uită la multe emisiuni și filme românești, cum ar fi „Marfa și banii” sau „Filantropica”.

Peter Shortall are 44 de ani și se află la a treia vizită în România. A călătorit cu trenul din Maramureș până în Capitală și a văzut un urs: „Din tren l-am văzut. Nu mă așteptam”.

Îi mulțumim și aici pentru tot ajutorul și pentru vizita cu care ne-a făcut ziua mai bună. Uneori, bucuriile apar de unde nu te aștepți: un urs care te privește prin geamul unui vagon de tren sau un englez din Birmingham care îți intră în redacție și îți transmite în limba română: „Vă mulțumesc pentru jurnalismul de calitate!”.

• Coordonare fără responsabilitate. După eliberarea din închisoare adusă de achitarea în dosarul Colectiv, Cristian Popescu Piedone și-a reluat mandatul de primar al sectorului 5. A anunțat că pasează responsabilitatea actelor semnate la viceprimari.

• Protecție pentru minori. Orice act sexual cu un minor sub 16 ani este viol, a votat Parlamentul, care a crescut practic cu doi ani vârsta pentru consimțământ. România e țara cu cele mai multe victime ale infracțiunilor sexuale din Europa.

• Adaos comercial plafonat. Guvernul a aprobat măsura prin care vrea să scadă prețurile la unele alimente. Consiliul Concurenței și producătorii spun că măsura ar putea duce și la creșteri de prețuri.

• 🎧Halep audiată. După mai multe amânări, Simona Halep a fost în cele din urmă audiată de tribunal privind acuzațiile de dopaj care i se aduc. Un verdict ar urma să vină în următoarele două săptămâni. Jurnalistul sportiv Dragoș Suciu spune la Știrile Zilei de la Recorder că se așteaptă la o suspendare de cel puțin un an și jumătate.

• Aur la tenis de masă. L-a câștigat Bernadette Szocs la Jocurile Europene de la Cracovia. Spune că a reușit cu încredere și fără să se uite la tabelă. A jucat în finală „cea mai bună variantă a lui Bernadette Szocs”.

• Pita de Pecica. E noul produs românesc recunoscut la nivel european. Era pâinea preferată a familiei Ceaușescu.

• Era de aur a medicinei. Cercetătorii spun că în ultimii cinci ani apar tot mai multe descoperiri. Am putea avea noi tratamente împotriva cancerului, noi vaccinuri și noi pastile de slăbit.

• Un exemplu: inima 3D. Pentru prima dată oamenii de știință au creat în laborator o parte din inima umană ce poate bate timp de câteva luni. Au făcut asta folosind o nouă tehnică de printare 3D. Descoperirea ar putea ajuta la crearea pe viitor a unei întregi inimi în laborator, care ar putea fi folosită pentru transplanturi. (știre semnalată de Roberta Angheleanu)

• 🎦Cum se măsoară un an? Un documentar scurt, nominalizat anul acesta la Oscar, despre relația dintre un tată și fiica lui, despre creștere și schimbări. Un tată își filmează fiica în fiecare an, de ziua ei, timp de 17 ani, răspunzând la aceleași întrebări. De văzut pe HBO MAX. Trailer aici. (o recomandare de la Alina Păduraru)

• Urmele istoriei în prezent. O anchetă Reuters arată cum peste 100 de lideri americani, între care foști președinți, guvernatori și judecători, au avut în familie strămoși care au deținut sclavi. (o recomandare de la Anna Constantin)

• Rocketman. Cum a fost la concertul de adio pentru publicul britanic al lui Elton John, la festivalul Glastonbury. La 76 de ani, veteranul industriei pop a adunat mai bine de șapte milioane și jumătate de oameni în fața televizoarelor. (o recomandare de la Filip Standavid)

• Concert pentru refugiații din Ucraina. Are loc duminică, la Ateneul Român, la prima ediție Athenaeum Summer Festival.

  

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Borges altfel

Borges n-a luat Premiul Nobel pentru Literatură, dar nici nu avea nevoie de el. Rămâne chiar și așa, ne-nobelizat, unul dintre cei mai mari scriitori de limbă spaniolă din secolul XX. Nu e deloc o exagerare să scriu că n-a mai fost nimeni ca Borges - și nici nu va mai fi.

Pe de altă parte, Llosa, târziu, în mileniul III, a primit premiul, devenit între timp mai degrabă unul monden, determinat de obtuzități ideologice și campanii de relații publice (în cazul lui Llosa, totuși, a avut legătură și cu literatura).

Ce poate să iasă din întâlnirea a doi titani? O carte mare, cum e aceasta. Care pleacă de la întâlnirile Llosa-Borges din urmă cu mai bine de jumătate de veac. Și continuă cu lecturile extraordinar de atente ale lui Llosa, pentru care Borges este, firește, un Everest al literaturii.

Puțini au scris mai bine decât Llosa despre Borges și, în general, despre alți scriitori (are și niște eseuri minunate despre Hugo).

Llosa nu e doar un romancier (Borges n-a fost romancier, dimpotrivă, nu iubea acest gen literar). Structura sa profundă este aceea a unui cărturar care se exprimă și mai bine prin eseuri despre cultură și civilizație. Iar la baza culturii în secolul din păcate trecut a stat cuvântul scris. Literatura. Astăzi nu mai e așa, dar Borges va rămâne. Și Llosa va rămâne. Și întâlnirea lor și tot ce a scris Llosa despre maestrul argentinian.

Și ar fi păcat să ratați acest volum care deschide minți și inimi și vă îmbogățește.

• Un portret al lui Andrew Huberman, neurocercetătorul care a creat cel mai cunoscut podcast de știință

• Temperamentul unui copil este determinat genetic, însă ce face diferența este felul în care e gestionat de părinți

• Tot mai mulți antreprenori din Silicon Valley apelează la substanțe psihedelice, precum ketamina sau ciupercile magice

• Mai multe studii arată că poluarea luminoasă dereglează organismul uman

• O aplicație care pune frână folosirii compulsive a telefonului mobil ar putea fi mai folositoare decât aplicațiile pentru meditat

• Niciodată să nu bei vin roșu la pește! E doar una din cele 10 reguli alimentare care pot fi ignorate

• 25 dintre cele mai bune gelaterii din lume

Mulțumim că ne urmărești. FWD către prieteni sau răspunde la e-mail dacă vrei să ne spui ceva. Dacă nu ești încă abonat, te poți înscrie aici.