Președintele strângător

PLUS: Prohodul presei

Bună dimineața!

Și Paște Fericit! Nu insistăm cu urările. Sigur aveți cutiile poștale pline cu flyere de la candidați care se întrec să vă dorească tot ce e mai bun pe lume. E greu pentru ei în perioada asta în care n-avem timp și chef de promisiunile lor.

Se zbat să iasă în față cu orice: unii fac catering pentru șoferii de autobuze, alții se urcă pe tradiția consumatorilor de droguri prinși cu o jumătate de gram la club și toți îl descoperă pe Dumnezeu în campanie.

Durează mai puțin de un minut să completezi Formularul 230 și să redirecționezi 3,5% din impozitul tău pe venit către Recorder.

Play the Day Play the week

    1. Cheltuieli fără frontiere

    Alexandru Dobre / Mediafax Foto

    Organizația internațională Reporteri Fără Frontiere trage un semnal de alarmă pentru țara noastră. Serviciile secrete luptă să obțină o putere și mai mare, iar banii partidelor „subminează funcția de supraveghere a mass-media”.

    • Servicii fără secrete. Raportul RFF arată că țara noastră se află acum pe locul 49 în lume la libertatea presei. Lipsa de transparență a finanțării mass-media de către stat ne trage cel mai mult în jos în acest top. Și patronii de presă pun umărul la prăbușirea independenței presei. În acest timp, serviciile secrete se zbat să aibă o influență din ce în ce mai mare. Bine, asta nu mai e niciun secret.

    • Sume record către presă. Ultimele informații despre cheltuielile partidelor cu presa vin la fix. Formațiunile politice au virat în primele trei luni ale acestui an sume record către mass-media. 44 de milioane de lei s-au cheltuit pe propagandă, a calculat Expert Forum. Sunt cele mai mari valori de când au început să fie măsurate. Sigur, e an cu patru rânduri de alegeri, dar tocmai de asta ar trebui ca aceste cheltuieli să fie perfect transparente. Altcumva te uiți la dezbaterile electorale când știi cine și cât a virat către postul respectiv.

    2. Cupoanele de pensie ale împăratului

    Alexandru Dobre / Mediafax Foto

    Știrea că președintele Iohannis se pensionează din postul de profesor a trecut oarecum ca o veste normală. Cu NATO a cam picat. Omul a muncit, a cotizat, acum merită și el să se odihnească. Păi, în ultimii 10 ani ce făcut?

    • Pensia de profesor. „Domnul preşedinte a iniţiat demersurile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru depunerea dosarului de pensionare pentru limita de vârstă”, a precizat Administraţia Prezidenţială. Ce n-a precizat Administrația este că Iohannis a blocat catedra de profesor de fizică timp de aproape 27 de ani. 27 de ani nu a putut fi angajat un profesor cu normă întreagă ca să-i meargă vechimea președintelui. Pensia pe care o va primi se apropie de 9.000 de lei. Dar asta nu e tot.

    • Restul de pensii. Președintele va mai încasa și o indemnizație după cele două mandate. Potrivit legii, foștii șefi de stat primesc o indemnizație lunară de 75% din salariul de șef de stat. Acum ia cam 15.000 de lei pe lună net. Deci peste 11.000 de lei va fi pensia de președinte, așa, la un calcul rapid. Plus pensia de profesor. Rezultă 20.000 de lei pe lună. Să nu uităm chiriile de la Sibiu! În 2022, soții Iohannis încasau împreună aproape 90.000 de lei. Și știți cum e inflația? Nu iese niciodată la pensie. O, și era să uităm de casa pe care o va primi președintele. Poate vă amintiți de vila aia luxoasă și mare din Aviatorilor a cărei renovare de 9 milioane de euro a fost trecută la secret pentru 30 de ani. Tot la secret e și dosarul de care depinde recuperarea banilor încasați ilegal din chirii de soții Iohannis. Toate astea ne arată că nu avem doar un președinte călător, ci și foarte, foarte strângător.

    SHUFFLE. Recomandările noastre CAPTURE

    După șase luni de restaurare, tabloul devenit un simbol universal al ideii pe care o întruchipează, „Libertatea conducând poporul" de Eugène Delacroix (1798-1863), este din nou expus la Luvru. Foto: Muzeul Luvru / Nicolas Bousser

    FWD. Știri pe repede-nainte FWD. Pe repede-nainte
    • Taxa pe lux mai așteaptă. Guvernul a anunțat că amână cu cinci luni aplicarea taxei pe lux. Este vorba despre impozitarea clădirilor și mașinilor scumpe. Boloș zice că lipsa informațiilor despre valorile impozabile e de vină. Alții zic că alegerile sunt de vină. Să mai treacă din ele.

    • Deputatul bătăuș lovește iar. Dumitru Focșa, fost deputat AUR - dar tot deputat, nu mai are voie să se apropie de soția lui după ce a lovit-o din nou. Prima plângere a fost depusă de femeie în 2019, a doua la începutul acestui an, iar a treia în noaptea de 1 Mai. „Ferească Dumnezeu să ai o soție ca a mea”, a reacționat deputatul. De curând, el s-a înscris în Partidul România Mare împreună cu aproape toate filialele AUR din Constanța. Și cu soția.

    • Sirop, șaorma și birocrație. Guvernul vrea să scape de birocrație cu un tânăr care s-a remarcat ca director de șaormerie. Premierul l-a numit pe Flavius-Adrian Sirop în funcția de vicepreședinte al Oficiului pentru Licență Industrială, o instituție care trebuie să debirocratizeze modul de obținere al licențelor și autorizațiilor companiilor private. E trecută și în PNRR misiunea oficiului. Conform CV-ului, Sirop s-a angajat abia după ce a intrat în politică. Primele job-uri au fost la o șaormerie și la firma de salubritate a Primăriei Craiova.

    • Georgia virează spre Rusia. Un proiect de lege de inspirație rusească a scos zeci de mii de oameni în stradă în capitala Georgiei. Noua lege prevede ca organizațiile care primesc mai mult de 20% din finanțare de peste hotare să fie înregistrate ca agenți străini. Este aceeași lege adoptată de Moscova, în urma căreia toate criticile la adresa puterii au amuțit. Protestele au început în Tbilisi în urmă cu o lună, dar acum au devenit violente după ce proiectul a fost adoptat și în a doua lectură a parlamentului. Legea ar putea anula șansele Georgiei de aderare la Uniunea Europeană.

    • Fiori reci din State. Protestele studenților din State față de situația din Gaza au început să fie înăbușite violent de forțele de ordine. Mii de tineri au fost deja arestați. Situația a devenit critică atunci când manifestanți pro-Israel au atacat studenții. De pe margine, Donald Trump a comentat intervenția polițiștilor: „Un lucru minunat de urmărit”. O reacție care dă fiori, la fel ca și ultimul interviu din Time al fostului președinte.

    POWER OFF. Există viață după știri Doza de optimism
    SHUFFLE. Recomandările noastre SHUFFLE. Recomandări
    PAUSE. Pauza de carte PAUSE. Pauza de carte

    Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

    Pleodarie pentru Gurnah

    În marginea cărții “Abandon”, de Abdulrazak Gurnah (născut în decembrie 1948 în Sultanatul Zanzibarului).

    Gurnah, scriitor de limbă engleză, a primit în anul 2021 Premiul Nobel pentru Literatură. Cartea a apărut la Editura Litera (tradusă de Andreea Năstase).

    Am de la mine pretenția că știu să recunosc un mare scriitor de la primele două pagini. Abdulrazak Gurnah e un mare scriitor. Cu nimic mai prejos de marii scriitori din secolul XX, probabil ultimul secol important pentru literatură.

    Gurnah are această capacitate rară de a se întoarce în epoci îndepărtate pentru a scoate de acolo la lumină ceva important, care ne vorbește despre prezent.

    În spațiul nostru cultural, iugoslavul Ivo Andric, și el laureat al Nobelului, mai reușea așa ceva în urmă cu multe, multe decenii.

    Gurnah se întoarce în anul 1899. Într-un orășel de pe coasta Oceanului Indian, din deșert iese un bărbat, un călător, un scriitor: Martin Pearce.

    Un alt bărbat care mergea spre moschee îl găsește și îl salvează. Mai departe, englezul se va îndrăgosti de sora salvatorului său.

    Povestea de dragoste nu e doar inevitabilă, e profundă. Toate marile cărți ale lumii sunt despre aceste două mistere: dragostea și moartea.

    Gurnah, fiind un mare scriitor, reușește să scrie un roman despre amândouă deodată.

    Și, între ele, despre istoria oamenilor și memoria și uitarea pe care stă istoria toată.

    Durează mai puțin de un minut să completezi Formularul 230 și să redirecționezi 3,5% din impozitul tău pe venit către Recorder.

    POWER OFF. Există viață după știri POWER OFF

    👋 Dacă îți place newsletterul Recorder, spune-le și altora despre el.
    Poți da mai departe acest link: recorder.ro/newsletter

    📬 Nu mai ai răbdare până la următoarea ediție?
    Urmărește podcastul Știrile Zilei pe Youtube sau abonează-te la canalul de WhatsApp.

    💬 Ai o întrebare pentru noi sau vrei să ne lași feedback?
    Dă reply la acest email.