Planeta care arde

Bună dimineața! Temperaturi record topesc Europa în aceste zile, un val de căldură care a ajuns să primească nu unul, ci mai multe nume: Cerberus, Cleon, Charon. În România, după abuzurile din azilele din Ilfov avem noi miniștri instalați la Muncă și Familie, dar și noi umilințe.

1. Din ce în ce mai cald

Valul de căldură care a cuprins săptămâna aceasta Europa, America de Nord și Asia ne reamintește de efectele de durată ale încălzirii globale. Oamenii de știință spun că temperaturile vor continua să crească, iar episoadele de vreme severă vor deveni mai frecvente și mai intense.

• Incendii violente de vegetație. Printre țările afectate: Grecia, Spania, Elveția, Turcia. Și în România au ars hectare de vegetație lângă București, dar și în Constanța, în apropiere de Penitenciarul Poarta Albă.

• Ajutor pentru Grecia. Zeci de pompieri români au mers în sprijinul grecilor la stingerea incendiilor. Maiorul Andrei Iancu din Sibiu, 36 de ani, prima oară în misiune în Grecia, povestește pentru Recorder că l-a impresionat viteza de propagare a focului. „Incendiile chiar sunt de amploare aici. Trebuie să fim mai atenți și să ne mișcăm și mai repede.” Spune să-ți imaginezi un incendiu de vegetație sau de pădure din România, multiplicat de câteva ori.

• Zoom out. Peste 60.000 de persoane din Europa ar fi murit vara trecută din cauza căldurii, potrivit unui studiu recent. Cele mai mari rate de deces sunt în Italia, Grecia, Spania și Portugalia, dar și în regiuni din România și Bulgaria.

• Ce e de făcut. Spania vrea să refolosească o rețea de canale de irigații veche de 1.000 de ani. Germania, între timp, începe să ia în serios ideea siestei. Am început și să dăm nume valului de căldură, la fel ca furtunilor puternice, doar că deocamdată nu ne înțelegem pe ele.

2. Războiul cerealelor

Noi probleme cu cerealele pentru Ucraina, după ce Rusia a ieșit din acordul care permitea exportul de grâne ucrainene pe mare. Kievul își pune speranțele într-o rută alternativă prin apele teritoriale ale României. Prețurile cerealelor au crescut.

• Amenințările Rusiei. Nicio navă nu a plecat din porturile ucrainene după retragerea Moscovei din înțelegere. Sunt probleme privind asigurarea navelor. Rusia a amenințat că va considera vasele care se îndreaptă spre Ucraina drept potențiale ținte militare. După ieșirea din acord, rușii au bombardat constant porturile ucrainene.

• Temerile transportatorilor români. Ruperea acordului va pune presiune suplimentară pe infrastructura rutieră din România și pe Portul Constanța. Hărțile arată aglomerație de nave și la Constanța, și la Sulina.

• Interdicții de import prelungite. România și alte țări din Europa Centrală și de Est vor prelungirea măsurii care interzice importul de cereale ucrainene până la sfârșitul anului. Restricțiile, care ar urma să expire în septembrie, urmăresc să-i protejeze pe fermierii autohtoni. Aceștia s-au plâns că grânele ucrainene au dus la prăbușirea prețului.

3. Mai multe umilințe

Abuzurile din căminele de bătrâni din Ilfov, anchetate de DIICOT și DNA, au scos la iveală, dincolo de cruzimea unor angajați și nepăsarea unor funcționari ai statului, și limitele sistemului de asistență socială din România. În goana pentru vinovați, în timp ce premierul cere (și primește) și mai multe demisii sau suspendări din funcție, tot cei vulnerabili au căzut victime.

• Eșecul asistenței sociale. Relocarea vârstnicilor din centrele închise în urma controalelor din ultima perioadă s-a dovedit dificilă, în condițiile sistemului supraaglomerat. Din aproape 550 de persoane relocate, peste jumătate au fost duse la spital sau au fost preluate de rude. La Pitești, un azil amendat săptămâna trecută a luat noi sancțiuni după ce s-a dovedit că îi ținea pe bătrâni închiși în camere, fără apă, iar geamurile erau proaspăt vopsite pentru a nu se vedea nimic de dinafară.

• Discriminarea vârstnicilor. Parte din problemă e cum ne raportăm, ca societate, la seniori. „Atitudinea generală este una de indiferență, dacă nu chiar dispreț”, spune un antropolog.

• Mai multă discriminare. O minoră însărcinată, aflată într-un centru de urgență ce ține de DGASPC Sector 5, a fost umilită de primarul Cristian Popescu Piedone. Edilul a descins cu o cameră video să facă ordine la fața locului, a pus filmările pe internet, deși fata nu voia să fie înregistrată, a anunțat că o demite pe șefa centrului, deși nu are astfel de atribuții, și s-a apărat apoi că i-a vorbit fetei la fel ca nepoatelor sale.

Avem astăzi un anunț important de făcut: 8864, acesta este numărul de SMS la care, dacă trimiți textul „RECORDER”, ne poți face o donație lunară de 4 euro. Detalii aici.

În ultimii ani, au fost mai mulți oameni care ne-au solicitat să introducem această modalitate de susținere.Totodată, ne-am dorit să oferim o alternativă care să le fie la îndemână și celor mai puțin familiarizați cu plățile online, cu cardul, sau cu platforme cum sunt Braintree, Patreon, Pago sau Benevity.

Donația recurentă prin SMS poate fi oprită oricând dorești, printr-un simplu SMS cu textul RECORDER STOP. Ce mai e important de știut e că fiecare donație lunară va avea un comision de 0,3 euro. Practic, la noi va ajunge în fiecare lună diferența de 3,7 euro.

Îți mulțumim pentru susținere, indiferent în ce formă ne-o arăți.

• Probleme pe calea ferată. În plină caniculă, mai multe trenuri au avut întârzieri, iar călătorii s-au plâns de lipsa aerului condiționat. Un raport CFR arată că anul trecut întârzierile au crescut cu aproape un milion de minute.

• Protest la jurnalism. Studenți, dar și profesori la jurnalism, sunt nemulțumiți că un fost șef din SRI a fost angajat la Facultatea de Jurnalism de la Universitatea București.

• Cărți abandonate. Nu doar cu ploșnițele are probleme Biblioteca Națională a României. Milioane de cărți contaminate zac, de peste 10 ani, claie peste grămadă în depozitele instituției. Ministrul Culturii promite proiecte de digitizare și servicii mai bune pentru public.

• Toți ochii pe David. Considerat principalul favorit la Campionatele Mondiale de Natație din Japonia, David Popovici concurează săptămâna viitoare în probele de 100 și 200 metri liber. Într-un interviu recent pentru El Pais, David a explicat de ce a ales să facă facultatea în România.

• Leac pentru HIV. După un transplant de celule stem și la 20 de luni după ce a întrerupt tratamentul împotriva virusului, „Pacientul Geneva” a fost declarat vindecat de HIV. Oamenii de știință spun că probabilitatea ca virusul să nu mai fie detectat la acest bărbat a crescut considerabil.

• Oraș ascuns, scos la lumină. Arheologii din Mexic au descoperit în jungla Peninsulei Yucatan ceea ce pare a fi un oraș antic mayaș. Au numit ruinele Ocomtún, care în mayașă înseamnă „coloană de piatră”. New York Times a explicat cum evoluția tehnologiei i-a ajutat pe arheologi să ajungă acolo.

• 🎦 Despre omenie. În Moldova de la începutul anilor ’90, un tânăr tractorist merge să lupte în războiul din Transnistria dintr-o dorință cât se poate de pașnică: să primească la final un apartament în care să se mute cu iubita lui. Pe drumul spre cazarmă, filmul Carbon se transformă într-o excelentă comedie neagră despre datorie și omenie. (o recomandare de la Alina Păduraru)

• 🎦 Munca din spatele imaginilor. Fotograful Vadim Ghirdă, premiat cu Pulitzer alături de colegii din echipa foto Associated Press pentru imagini surprinse în războiul din Ucraina, povestește în acest interviu despre cât de importantă este munca în echipă, despre responsabilitate și cum să câștigi încrederea surselor pe teren. (o recomandare de la Ani Sandu)

• 🎧Podcast cu Dua Lipa. Nu e numai vedeta pop a momentului, ci și o intervievatoare al naibii de pricepută. Podcastul At Your Service, ajuns la al treilea sezon, chiar are cu ce să te țină ocupat peste vară. Printre preferatele noastre: o discuție cu una dintre femeile cel mai brutal ridiculizate din istorie, Monica Lewinsky, și una cu obscen de talentatul muzician, actor și activist Riz Ahmed (da, cel din serialul „The Night Of”). (o recomandare de la Filip Standavid)

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Înăuntrul minții antisemite

Există cărți care se citesc din pură plăcere și există cărți care trebuie citite fiindcă avem nevoie de ele ca să înțelegem ce (ni) se întâmplă. „Înăuntrul minții antisemite” face parte din a doua categorie. Este o carte necesară (care apare în spațiul românesc la un deceniu de când a făcut vâlvă în lumea academică occidentală).

Ce reușește practic această carte să demonstreze este că, zeci de ani mai târziu, în Germania, adică acolo de unde a pornit genocidul care a fost Holocaustul, limbajul urii față de evrei e în continuare foarte prezent, viu și periculos.

Dar și mai mult decât atât, Monika Schwarz-Friesel și Jehuda Reinharz reușesc să răspundă la o întrebare-cheie: de ce evreii? De ce această revărsare de ură față de evrei a traversat secolele? De ce a existat anti-iudaismul, cum a decurs în anti-semitism și în, astăzi, în anti-israelism?

Atenție la limbajul urii! Întotdeauna în istorie, n-a făcut decât să fie buzduganul care avea să anunțe consecințele faptice ale urii. Ce e înăuntrul minții antisemite? Citiți. Firește, vă avertizăm că e posibil să vă îngroziți. Un alt Auschwitz e încă posibil.

• Lecții despre eșec de la sportivi români care fac performanță „și cu mintea, și cu mingea”

• Nu merită să fii mereu defensiv. Mai degrabă mergi la terapie și devii mai puțin reactiv

• Noua aplicație Threads nu e răspunsul la dependența de social media, dar există aplicații care ajută la folosirea moderată a telefonului, măcar în vacanță

• Studiile recente despre efectele negative ale consumului moderat de alcool sunt exagerate

• Câteva motive pentru care copiii olandezi sunt printre cei mai fericiți din lume

• Ce să faci în Brescia și Bergamo, capitalele italiene ale culturii în 2023

• 🎦 O noapte petrecută în refugiul aflat la cea mai mare înălțime din Alpi

Mulțumim că ne urmărești. FWD către prieteni sau răspunde la e-mail dacă vrei să ne spui ceva. Dacă nu ești încă abonat, te poți înscrie aici.