Pensia de îmbogățire

Bună dimineața!

David Popovici este dublu campion mondial. Se întoarce în țară cu două medalii de aur, obținute la probele de 100 și 200 de metri din Singapore. Performanța lui pare o minune dacă ne uităm la condițiile în care se antrenează în România.

Campionul nostru a povestit că a fost aproape de a renunța la competiție: „M-a cuprins frica asta, am început să mă uit inclusiv după bilete de întoarcere”. De unde aflăm că David este un om normal, cu o singură superputere: ambiția.

1. „Debandada” din justiție

Președintele și premierul au anunțat că vârsta de pensionare a magistraților va crește, iar pensiile vor scădea.

În fața pericolului de a ajunge cu banii și privilegiile aproape de nivelul muritorilor de rând, Consiliul Superior al Magistraturii țipă că măsurile vor duce la „distrugerea sistemului de justiție”. Dacă sistemul moare fără pensii speciale, înseamnă că avem probleme mult mai grave decât ne imaginam.

• Dar să nu-mi iei niciodată pensia! Bolojan a anunțat că vârsta de pensionare a magistraților va crește la 65 de ani, iar vechimea obligatorie va fi de 35 de ani, cu 10 mai mult decât e în prezent. Pensia este acum 80% din salariul brut și astfel ajunge să fie mai mare decât cel net. Greu se găsesc magistrați care să-și dorească să muncească pe mai puțini bani decât dacă decid să stea acasă. Premierul vrea ca pensia să fie acum 70% din ultimul salariu net, adică o tăiere generoasă.

• Nicușor Dan is calling. Și președintele a ieșit în conferință, parcă în completarea lui Bolojan. „Ce este cu debandada asta?”, a încercat președintele să pară dur. S-a referit la faptul că cele mai multe cereri de pensionare nu indică o dată exactă de ieșire din sistem. În consecință, colegii și instituțiile nu se pot organiza pentru a împărți dosarele și sarcinile magistratului care vrea pensionarea. Nicușor Dan a anunțat că îi va suna pe unii magistrați să-i convingă să rămână în sistem.

• Sistemul de justiție s-a pus curmeziș în fața noilor măsuri. Pe lângă comunicatul CSM în care se vorbește despre o „campanie de stigmatizare”, un magistrat îl compară pe Bolojan cu un măcelar în sala de operație. Apoi, CSM a catalogat „nelegal” draftul legii trimis pentru avizare. În timpul ăsta, ministrul Justiției (PSD) ridică din umeri. „Este doar un punct de plecare. Proiectul nu a fost inițiat de minister”, a declarat fostul avocat al Olguței Vasilescu. Cea mai grea probă va fi însă la CCR, acolo unde a mai picat reforma pensiilor speciale. Augustin Zegrean ne spune să nu pariem pe noua lege: „N-are șanse!”

2. Probleme morale și imorale

Dragoș Anastasiu a demisionat într-o conferință lacrimogenă. E greu să elimini sinecurile și să reorganizezi companii de stat când ai dat șpagă opt ani să nu fii deranjat de ANAF. „Avea o problemă morală”, a fost de acord toată lumea. Dar e plin de probleme morale în Guvern, cele mai multe sunt la PSD. Acolo nu ne băgăm că se supără Grindeanu și se mută în ultima bancă, cu AUR și POT.

• Profitabila șpagă de supraviețuire. „Există două tipuri de șpagă: de supraviețuire și de îmbogățire. La noi s-a încadrat în prima categorie”, a explicat Anastasiu. Numai că, judecând după cifra de afaceri și profitul firmei lui, e mai mult de îmbogățire. Din momentul în care a început să dea șpaga, societatea a crescut ca Făt-Frumos. Profitul încasat în 2009 era de 450.000 de lei, iar în 2019 a ajuns la peste 16 milioane. Atunci a și vândut firma, odată cu denunțul la DNA.

• Afaceri cu Nicu Gheară. Dar Anastasiu mai avea probleme morale. Spunea că nu e prieten cu Nicu Gheară, doar s-au întâlnit întâmplător pe pârtie. Rise arată că nu erau doar prieteni, ci parteneri de afaceri. Tot Anastasiu a luat cea mai mare amendă de la Consiliul Concurenței și normal că s-a supărat pe lege. Tot el a cerut „să scăpăm de tâmpenia asta cu declarația de avere”. În 2018, spunea că „oamenii din Asia sunt născuți ca să servească”. De șpagă nu știa nici Dan, nici Bolojan, dar de celelalte știa toată lumea.

• Colegi de imoralitate. Europa Liberă scrie că și ministrul Transporturilor ar fi dat șpagă. E drept, mai puțină, doar șase rate până a făcut și el denunț la DNA. Ciprian Șerban (PSD) se alătură astfel colegilor de partid Marian Neacșu, cel care și-a angajat fiica la cabinet, și Radu Oprea, amendat pentru evaziune fiscală.

• Vin scumpirile. Acum, că i-am cunoscut pe cei care ajută la marea reformă, vă mai spunem că măsurile din primul pachet au intrat în vigoare și vin scumpirile. Bolojan pregătește ceva și la pensiile de handicap și la șomeri. Domnu’ premier, poate opriți și ambițiile imobiliare ale bisericii pe banii statului. Chiar, cu subvențiile pentru partide se mai aude ceva? Au intrat, nu? 

3. Abuzurile lui Pieleanu. Episodul 2

Încă opt femei au povestit pentru Snoop cum au fost abuzate, violate sau amenințate cu violul de Marius Pieleanu. Mărturiile vin în completarea celor publicate în urmă cu un an. Sociologul predă în continuare la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, după mascarada din comisia de etică a instituției. Este bine conectat la banii partidelor și i se spune „domn’ profesor” în platourile TV.

• Sesizare după prescriere. SNSPA nu a mai putut ține scandalul sub preș după ce Bolojan a cerut ca instituția să ia „măsurile care se cuvin”, iar Nicușor Dan a solicitat „o cercetare temeinică”. Abia după apelurile de la cel mai înalt nivel, Remus Pricopie, rectorul SNSPA, a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Conform Snoop că „cazurile s-au prescris, conform legii”. Este vorba despre cazurile Bulai, Stanciugelu și Pieleanu.

• Pieleanu: „Sunt neînțelegeri”. Fostele studente care au descris clipele de groază din birouri cu zăbrele au spus că se tem de răzbunarea influentului Marius Pieleanu. Contactat de jurnaliști, sociologul s-a plâns că a fost trezit din somn, apoi a spus despre acuzația de viol că este doar „o neînțelegere”. „Resping în bloc construcția în care încercați să mă încadrați”, a transmis Pieleanu înainte să amenințe cu „dreptul de a uza de toate mijloacele legale”. În acest timp, opt eurodeputați români s-au abținut să voteze combaterea abuzului sexual asupra copiilor.  

• Baie de mulțime la inundații. Trei oameni au murit în urma inundațiilor din județul Suceava. Imaginile apocaliptice cu apele acoperite de bușteni sugerează că defrișările masive au o mare parte din vină. Călin Georgescu s-a reactivat la patru zile după dezastru. Și-a pus cizmele de cauciuc și a pornit cu bodyguarzii după el pe drumurile desfundate. A dat ordine, a dat mâna cu sinistrații și cam atât. Și George Simion a mers la Broșteni, dar cei doi s-au evitat.

• Candidatură deloc subtilă. Cătălin Drulă și-a anunțat candidatura la Primăria Capitalei printr-o poză cu președintele. „Subtil. Succes!”, a reacționat amar Ciprian Ciucu, primarul de la Sectorul 6 care plănuiește și el o candidatură. Până și Anca Alexandrescu nu mai poate sta departe. Cel mai dur a fost însă Octavian Berceanu, candidatul REPER: „V-am votat pentru funcția de președinte de țară, nu jupân la județ”. Dacă tot suntem aici, Ciolacu vrea să fie jupân la județ. N-ar zice nu candidaturii pentru funcția de președinte la CJ Buzău.

• „Zi sumbră în UE”. Trump a bătut palma cu von der Leyen pentru noile tarife. Produsele exportate din UE vor fi taxate cu 15%. În plus, UE trebuie să cumpere energie din SUA în valoare de 750 de miliarde de dolar, dar și să investească alte 600, mai ales în echipamente militare. „Este o zi sumbră. Europa se resemnează la supunere”, s-a revoltat premierul Franței.

• Lumea vede sângele nevinovat. Până și Trump a vorbit despre situația dramatică din Gaza. Mai mult, unul dintre cei mai înverșunați  republicani recunoaște genocidul comis de Israel. Lista țărilor care se pregătesc să recunoască Palestina ca stat crește pe zi ce trece. Donald Trump și Netanyahu au reacționat în aceeași notă: „Recompensați terorismul”. În ciuda reacțiilor internaționale, știrile din Gaza sunt aceleași. Zeci de oameni uciși la cozi pentru mâncare, mulți dintre ei sunt copii.

• Curtea Internațională de Justiție a hotărât că un „mediu curat, sănătos și durabil” este un drept al omului, iar nerespectarea acestuia poate reprezenta o încălcare a dreptului internațional.

• Acordul Schengen a fost semnat acum 40 de ani într-un mic sat din Luxemburg. Astăzi, în aceeași regiune, rutele pentru drumeții pe bicicletă le permit cicliștilor să circule în trei țări diferite în aceeași zi.

• DE CITIT. După ce ambele tabere au suferit pierderi masive în ultimii ani, dronele joacă un rol tot mai important pe linia de front din Ucraina.

• DE CITIT. Depopularea nu este limitată la țările din estul Europei, ci afectează întregul continent. Pentru a opri declinul populației este nevoie atât de migrație controlată, cât și de stimularea natalității.

• DE VĂZUT. Documentarul Sunday Best de pe Netflix despre cum a influențat show-ul lui Ed Sullivan întreaga cultură americană. El este prima vedetă TV care a invitat în platou artiști de culoare.

• DE VĂZUT. Zeci de copii împușcați în Gaza. BBC a reconstituit povestea a două fete, de doi ani, respectiv șase ani, ambele ucise în incidente separate din noiembrie 2023, în zone în care operau Forțele de Apărare ale Israelului (IDF). Atenție, conține imagini care vă pot afecta emoțional!

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Cine a urmărit această rubrică știe că recomand cel mai des (și cel mai călduros) eseurile. Lucrările de filosofie, de istorie a ideilor și mentalităților sunt preferatele mele. Iar tema care m-a preocupat cel mai mult în anii 2020 a rămas aceasta: cum am ajuns noi, oamenii, atât de proști?

Desigur, răspunsul stă în absența gândirii. Dar când și cum a dispărut gândirea dintre atributele oamenilor? Când și cum a fost ea înfrântă? Cum și de ce?

M-am întors de aceea la această lucrare clasică a genului. În original, cartea a apărut la sfârșitul anilor 1980. A fost un eseu lămuritor, care a lăsat în urmă un semn de exclamare și multe previziuni sumbre (împlinite, între timp).

Bref, volumul lui Finkielkraut dezvoltă această teză complexă: cum a cedat viața rațională locul înfruntării tribale, între fanatici. Carevasăzică, de la ce ni s-a tras și ce urmează să ni se întâmple.

În deceniile scurse de când Finkielkraut și-a scris eseul (care l-a impus ca unul dintre cei mai importanți gânditori ai epocii sale), s-au întâmplat concomitent două fenomene istorice majore: accelerarea globalizării și revoluția tehnologică.

Aceasta din urmă a făcut ca înfrângerea gândirii să devină atât de evidentă încât tema nu mai poate fi ocolită dacă vrem să înțelegem totuși: cum și de ce?

• O conversație despre furie, acest sentiment puternic, care ne dirijează emoțiile și viețile

• Nivelul de cortizol nu trebuie să fie motiv suplimentar de stres

• Sfaturi de la experți despre ce face o căsnicie să reziste în timp

• 5 întrebări despre originea vieții în Univers la care încă nu avem răspuns

• Umbra este aerul condiționat pentru spații exterioare, iar centrul istoric al Dubaiului este un exemplu

• 5 brutării artizanale din București care dau dependență

• 10 dintre cele mai frumoase grădini secrete din orașe europene