O strângere de mână în plin război

Bună dimineața! În timp ce cresc temerile de extindere a războiului din Orientul Mijlociu, Guvernul României caută bani pentru bugetul de stat, iar unii politicieni vânează orice ocazie pentru a semăna neîncredere în presă.

1. Înapoi din iad

În prima conferință de presă a unui ostatic eliberat de Hamas de la debutul războiului cu Israelul, Yocheved Lifshitz, în vârstă de 85 de ani, a descris drept „iad” ceea ce a trăit de când a fost răpită. A stârnit și controverse în Israel, pentru că, înainte de a pleca, i-a strâns mâna luptătorului Hamas care o însoțea, în timp ce părea să spună „Shalom” (pace).

• Viața de ostatic. Lifshitz, o activistă pentru pace, este unul din cei patru ostatici eliberați de Hamas. Soțul ei rămâne printre cei peste 200 încă în captivitate. Lovită de militanți și dusă în rețeaua de tuneluri din Gaza „ca o pânză de păianjen”, Lifshitz a spus că totuși cei mai mulți ostatici au fost tratați bine și că de aceea i-a strâns mâna militantului Hamas. The Guardian descrie imaginea drept „un moment de umanitate într-o lume înspăimântător de divizată”.

• Invazie amânată. Faptul că Hamas încă are un număr mare de ostatici este printre motivele pentru care Israelul a amânat invazia terestră în Gaza. Se va întâmpla, insistă premierul Benjamin Netanyahu, fără să spună când. Statele Unite au cerut mai mult timp, inclusiv pentru a se pregăti de atacuri în regiune ale unor grupuri susținute de Iran. De altfel, ca urmare a unor astfel de atacuri de săptămâna aceasta, armata americană a lansat lovituri asupra unor instalații din Siria.

• Viața în Gaza. După uciderea în atacurile inițiale ale Hamas a peste 1.400 de oameni, Israelul a continuat să bombardeze Fâșia Gaza, unde autoritățile spun că numărul morților a ajuns la peste 7.000. Aproape 200 de români au cerut ajutor pentru a fi evacuați din Gaza, dar acest lucru nu este posibil deocamdată. Printre ei, un student la Medicină din Craiova, plecat în vacanță la rudele tatălui, care îi ajută acum la spital pe palestinienii răniți în bombardamente.

  

  Ajutoare distribuite în centrul Fâșiei Gaza. Mai puțin de 100 de camioane cu apă, mâncare și medicamente au ajuns în zonă din Egipt de acum o săptămână, de când acest lucru a fost posibil. Foto: Facebook/Palestine Red Crescent Society

2. Nevoie de bani

Nici n-a apucat bine președintele Klaus Iohannis să promulge legea privind măsurile fiscale care introduc noi taxe, că Guvernul s-a văzut nevoit să recurgă la alte artificii pentru a reduce deficitul, ajuns deja la 3,55% din PIB.

• Ce spun datele. Cu o creștere de 14 miliarde de lei într-o lună, deficitul a ajuns la peste 56 de miliarde lei la final de septembrie. Asta în timp ce statul cheltuiește cu 14% mai mult ca anul trecut. Premierul, care a mers la Bruxelles să discute despre deficitul în creștere, dă asigurări că acesta nu va fi mai mare de 6% din PIB la final de an.

• Noile măsuri. Pentru a reduce cheltuielile, guvernul limitează sumele care pot fi date de instituții pe diverse bunuri și servicii. Plafonează și cheltuielile administrațiilor locale, în ideea ca banii neutilizați să meargă spre fondul de rezervă, folosit de guvern ca un buget paralel. Mai mulți primari acuză că le sunt blocate investițiile.

• Și totuși. În Bistrița, primarul vrea „iluminat festiv mai curajos” anul acesta. A dublat bugetul față de anul trecut. La Autoritatea de Supraveghere Financiară între timp, în ciuda falimentelor pe piața RCA, se dau salarii și prime uriașe.

3. Neîncredere în presă

Imaginea jurnalistei Cristina Cileacu de la Digi24, care a transmis în direct din Israel culcată pe burtă, în timpul unei alerte privind bombardamente, a fost intens ironizată săptămâna aceasta pe internet. Cileacu făcea fix ce prevăd regulile, la fel cum ar fi acționat și alți jurnaliști în situații similare.

• Cum s-a viralizat. Printre primii care au etichetat-o pe Cileacu drept „penibilă” au fost jurnaliștii de la stiripesurse.ro. Victor Ponta, consilier al premierului Ciolacu, a preluat știrea pe Facebook, continuând ironiile la adresa jurnalistei. Iar Ciolacu, deși s-a dezis de comentariile lui Ponta, a vorbit de dreptul fiecăruia la opinie: „Eu nu împușc oameni”. Printre cei care i-au luat apărarea lui Cileacu au fost ambasada americană la București și jurnalistul Cristian Tudor Popescu în emisiunea Cap la cap, de pe canalul Recorder Talks.

• De ce contează. Încrederea publicului în presă, deja fragilă, riscă să se erodeze și mai tare. Încurajați și de politicieni populiști, unii oameni ajung să vâneze posibile erori jurnalistice pentru a-și valida ipoteza că presa nu este de încredere.

• Amenințare fără interes public. Jurnalista Emilia Șercan anunță că a fost închis unul dintre dosarele privind amenințările pe care le-a primit după ce a semnalat că fostul premier Nicolae Ciucă a plagiat. „Nu reprezintă interes public”, a motivat Parchetul. În timp ce Emilia Șercan spune că va merge până la CEDO pentru a-și căuta dreptatea, ONG-urile atrag atenția că mesajul justiției pentru jurnaliști e îngrijorător și cer ca ancheta să meargă până la capăt.

• Două luni de la Crevedia. Sinistrații în urma exploziei de la depozitul GPL locuiesc în containere, cu improvizații. Mulți se plâng că nu au primit sprijinul promis de patronii firmei. În total cer despăgubiri de peste 26 de milioane de euro, iar procurorii au extins urmărirea penală. Patronii sunt cercetați și pentru lipsa măsurilor de securitate în muncă.

• Alt azil cu probleme. Anchetatorii au găsit încă un azil în Voluntari unde bătrânii erau ținuți fără mâncare. La controalele din vară administratorii au prezentat documente false.

• Demisie. După ce un pacient a fost găsit mort în apropiere de Spitalul de Urgență din Brăila, directorul unității medicale demisionează, dar dă vina tot pe firma de pază. Familia bărbatului care a decedat acuza la Știrile Zilei de la Recorder că medicii nu l-au tratat cum trebuie.

• Secetă pe Dunăre. Transportatorii se plâng că pentru a putea înainta prin apa scăzută sunt nevoiți să reducă marfa. Barje cu cereale sunt blocate pe fluviu. Meteorologii nu se așteaptă la precipitații pe Dunăre nici în următoarele două săptămâni.

• Femeile din Islanda în grevă. Școli și biblioteci au fost închise pentru o zi. Nici premierul Katrín Jakobsdóttir nu s-a prezentat la serviciu. Femeile au protestat astfel împotriva diferențelor de salarii față de bărbați. E prima astfel de manifestare organizată de la protestul din 1975 în care 25.000 de femei au ieșit pe străzi, ceea ce a schimbat istoria în Islanda. Acum e considerată una dintre cele mai progresiste țări privind egalitatea de gen. Se poate și mai bine, spun protestatarii.

• Plimbări virtuale pe Via Transilvanica. Google a cartografiat 900 din cei peste 1.400 km ai traseului.

• Nou tratament pentru cancer. Oamenii de știință britanici spun că au ajuns la ceea ce ar putea fi cea mai mare descoperire din ultimii 20 de ani privind tratamentul cancerului de col uterin. Folosit înainte de radioterapie, ar reduce șansele de moarte sau de revenire a bolii cu 35%.

• 🎧 Câmpul de bătălie: istoria. Conflictul israeliano-palestinian, intrat într-o nouă fază acută, poate părea imposibil de descâlcit. Chiar și o întrebare simplă - „De unde să-ncep?” - atrage răspunsuri violent contradictorii. Un ghid experimentat (și foarte necesar) e Chris McGreal, fost corespondent al cotidianului The Guardian la Ierusalim. (o recomandare de la Filip Standavid)

• Ce trebuie să știi despre moarte. Un interviu cu o asistentă specializată în îngrijirea paliativă despre momentele intense și uneori inexplicabile de la finalul vieții. (o recomandare de la Alex Enășescu)

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Avertismentul lui Llosa

Îl prefer oricând pe Mario Vargas Llosa eseistul lui Mario Vargas Llosa romancierul. Da, dacă nu știați asta deja, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură este și un eseist grozav.

Bine educat, cult, inteligent, talentat, stilist desăvârșit, Llosa stăpânește, desigur, arta de a scrie un eseu strălucit.

În „Chemarea tribului”, Llosa scrie despre câțiva dintre eroii săi. Este, deci, o carte despre educația intelectuală: cum a devenit Llosa un liberal, mai ales că în tinerețe a cochetat, cum mai cochetau tinerii secolului XX, cu marxismul.

„Chemarea tribului” reprezintă o sumă de portrete pe care Llosa le face lui Adam Smith, José Ortega y Gasset, Friedrich August von Hayek, Sir Karl Popper, Raymond Aron, Sir Isaiah Berlin și Jean-François Revel (ați observat bine: toți sunt mari figuri ale liberalismului).

Cartea aceasta a fost o încercare a lui Llosa de a avertiza cu privire la întoarcerea în turmă. Ea a fost desigur zadarnică.

Omul-masă, profețit de Ortega y Gasset, a triumfat și face astăzi pretutindeni legea. Așa a și dispărut cultura (a scris Llosa o carte și despre asta – „Civilizația spectacolului”, dar despre ea altădată).

Chemarea tribului a fost, din păcate, ascultată, omul s-a diluat în gloată, dar eseurile-avertisment ale lui Llosa rămân. Iar cât timp vor mai exista oameni capabili să citească o carte, Llosa va fi tot un mare eseist.

• Deși rețelele sociale ne încurajează să ne dăm cu părerea despre orice, nu suntem obligați să postăm opinii indignate pe marginea conflictului israelo-palestinian

• Vaccinul antigripal nu previne neapărat infectarea, dar reduce semnificativ riscul unei gripe cu complicații. Mai mult, ar putea preveni și boala Alzheimer.

• Chiar și alergatul pe distanțe scurte, 2-3 km de câteva ori pe săptămână, aduce beneficii majore pentru sănătate

• De ce nu e necesar să mături frunzele căzute în grădină

• Mâncatul intuitiv este anti-regimul care cultivă o relație sănătoasă cu mâncarea

• 🎦 Cum influențează mișcarea felul în care organismul uman procesează zahărul

• O listă cu 40 dintre cele mai cool cartiere din lume

Mulțumim că ne urmărești. FWD către prieteni sau răspunde la e-mail dacă vrei să ne spui ceva.

Dacă nu ești încă abonat, te poți înscrie aici.