O dronă pierdută. Adevărul iese la iveală

Plus: ce ne mai înfurie zilele astea

Bună dimineața! Am ajuns să nu ne mai mire că autoritățile din România bâjbâie chiar și când sunt în joc chestiuni cât se poate de grave, precum un război. Dar adevărul iese la suprafață în cele din urmă. Mai ales când oamenii sunt dispuși să vorbească despre el.

Play the Day Play the week

    1. Războiul trece granița, noi aflăm cu întârziere

    Foto: Agerpres/Luisiana Bigea

    După câteva zile de negare, oficialitățile din România au fost nevoite să admită că o dronă, posibil provenită din Rusia, a ajuns pe pământ românesc. Bucăți din ea au fost găsite în apropiere de Dunăre, în zona localității Plauru din Tulcea.

    2. Se adâncește neîncrederea

    Modul în care au reacționat autoritățile în cazul dronei alimentează neîncrederea populației, grav zdruncinată după tragediile recente care au culminat cu exploziile de la Crevedia. Iar asta se întâmplă într-o perioadă în care tot mai mulți militari, dezamăgiți de Armata României, decid să plece din sistem.

    • Opacitate. Când lipsa de transparență a autorităților române în privința informațiilor de interes public se vede și de la Strasbourg, românilor le e greu să accepte explicația lui Iohannis pentru schimbarea de atitudine: „Azi avem altă situație decât ieri”.

    • Nesiguranță. În comuna unde a căzut drona, un localnic trage concluzia: „Iohannis zice «staţi liniştiţi». Fratele meu, vino tu şi stai aici, să te văd dacă eşti liniştit!”. Ce înțeleg oamenii printre rânduri e că statul român nu are capacitatea militară să-și dea seama când un aparat de zbor al unei puteri străine pătrunde pe teritoriul României.

    • Umbrela NATO. Alianța anunță că nu are niciun indiciu că resturile de dronă au fost cauzate de un atac intenţionat lansat de Moscova împotriva României. Un analist întreabă însă cât de eficientă este protecția NATO.

    • Val de demisii în armată. Pe fondul dotărilor proaste și a mentalităților învechite promovate de decidenți, în ultimii trei ani, numărul de demisii s-a triplat. Mai mulți militari povestesc într-un documentar Recorder despre cum și-au pierdut încrederea în Armata României.

    3. Crește și furia. Ce facem cu ea?

    Mai multe proteste sau incidente au avut loc săptămâna aceasta în țară - unii și-au îndreptat mânia chiar împotriva celor veniți să îi salveze.

    • „Toată lumea ştie, numai tu nu”. La Crevedia, localnicii au protestat cu bannere pe gardurile primăriei. Spun că exploziile în care au murit cinci persoane puteau fi evitate dacă statul și-ar fi făcut treaba și ar fi împiedicat depozitul GPL să funcționeze ilegal.

    • Protest la adresa pompierilor. La Craiova, pompieri chemați să stingă un incendiu extins la mai multe blocuri au fost agresați de localnici. Oamenii erau nemulțumiți de cum se desfășoară intervenția. La Brașov, un bărbat a chemat ambulanța la 112 și i-a atacat pe cei veniți în ajutor.

    • Cuvinte care dor. O animație în limba maghiară din 2010, difuzată luni de televiziunea publică, a stârnit revolta suporterilor U Cluj, pentru că un cadru includea o înjurătură la adresa formației, desenată pe o cabină telefonică. TVR transmite că secvența doar prezintă realitățile Clujului din 2008, într-un registru caricatural. Animația poate fi văzută pe YouTube.

    CAPTURE (Po)veștile Recorder

    Când am început să documentăm lipsurile din Armata României, în toamna anului trecut, ne-am întrebat dacă mesajele pe care le primeam de la militari dezamăgiți reprezintă situații punctuale sau reflectă o problemă de sistem. Ne-am gândit la efectele pe care le-ar putea avea expunerea acestor deficiențe, mai ales în contextul războiului din Ucraina.

    Reacțiile la materialul pe care l-am publicat săptămâna aceasta, tăcerea de la Ministerul Apărării Naționale, care s-a limitat la un anunț că recrutările continuă, dar și modul în care autoritățile au acționat în cazul dronei căzute în Delta Dunării ne-au arătat că lucrurile sunt de fapt mult mai grave.

    „Vreau să vorbim, ați atins problema, dar mai sunt multe de spus.”

    Așa suna unul dintre primele mesaje pe care le-am primit despre degringolada din Armată. Venea după un articol despre aeronava MiG-21 LanceR și elicopterul prăbușite în martie 2022. Au tot urmat astfel de mesaje, mai ales când publicam investigații despre Poliție: „De ce nu faceți și despre MApN, că și acolo lucrurile sunt grave?”. Din om în om am confirmat ce susțineau alții.

    După ce-am publicat documentarul „Adio, arme!”, mesajele au continuat să vină.

    „Mulțumim, noi, militarii, pentru că ați fost cam singurii ce s-au încumetat să scoată mizeria de sub preș din sistemul militar. Sunt ofițer superior în armată și mă gândesc cu groază că mâine trebuie să mă întorc la unitate.”

    „Am plâns. Am plâns pentru că și eu plec peste câteva zile tot din cauza sistemului. Am adorat haina militară, am depus un jurământ, îmi respect țara, dar mă îmbolnăveam psihic.”

    „Sunt de 7 ani în sistem. Acesta este tristul adevăr. Chiar săptămâna aceasta urmează și demisia mea. Am ales să merg șofer pe TIR decât să mai rămân în armată.”

    Un fost purtător de cuvânt al Ministerului Apărării, colonelul în rezervă Florin Jipa, crede că numărul mare al demisiilor pune în pericol securitatea națională. „Când îți pleacă 6.000 într-un singur an, adică aproape 10%, trebuie tras un semnal de alarmă. Se știe de mult timp”, a spus Jipa la Știrile Zilei de la Recorder. Și, totuși, Ministerul Apărării continuă să tacă.

    Dacă e ceva ce-am învățat documentând acest material e că adevărul doare, dar și eliberează. Avem nevoie de astfel de reportaje, pentru că doar așa putem începe să vorbim - și poate și să rezolvăm - problemele pe care politicienii se încăpățânează să le țină sub preș.

    SHUFFLE. Recomandările noastre CAPTURE

    Grecia, Turcia, Bulgaria, dar și Hong Kong și orașele din sudul Chinei s-au confruntat săptămâna aceasta cu inundații de proporții, în care mai multe persoane au murit. În imagine, pompierii îi evacuează pe locuitorii afectați din Shenzhen. Foto: Xinhua/Wei Weijia

    FWD. Știri pe repede-nainte FWD. Pe repede-nainte
    • Din nou la școală. De luni, reîncep cursurile. Teoretic, sub auspiciile unor noi legi ale educației, care ar fi trebuit să reformeze sistemul. Practic, cu aceleași probleme și dezbateri. Între ele, ce facem cu drogurile și cu violența. În Hunedoara, o elevă de 11 ani a fost bătută în curtea unui colegiu, iar o altă fată a fost arsă cu ţigara pe frunte, ca urmare a unei cereri de prietenie pe Facebook.

    • Pași mici spre digitalizare. Taxele către Primăria București pot fi plătite de săptămâna asta și pe ghiseul.ro. Tot în capitală, anul viitor toate stațiile STB ar trebui să fie dotate cu panouri electronice care să afișeze când sosesc vehiculele.

    • Moartea domnului Pinkovai. Un bărbat care a căzut cu un scuter a murit după ce i-ar fi fost refuzat transferul la trei centre medicale. A fost internat la Satu Mare, unde nu sunt specialiști în chirurgie toracică. Rudele spun că medicii au cerut fără succes ajutor la Cluj, Oradea și Baia Mare. Cel mai apropiat spital, cel din Baia Mare, nu avea paturi disponibile, la Cluj s-a considerat că spitalul e prea departe, iar managerul de la Oradea neagă că ar fi primit o solicitare.

    • Urși peste tot. Unul a ajuns să fie lovit pe autostradă, altul a fost zărit la 20 de km de București.

    • Pe silent sau închis? Un mesaj Ro-Alert a întrerupt un concert simfonic la Festivalul Enescu. În timp ce unii cer închiderea de tot a telefoanelor la astfel de evenimente, alții amintesc că rolul acestor mesaje este fix să avertizeze oamenii de situații de urgență.

    POWER OFF. Există viață după știri Doza de optimism
    • Victorie în instanță. În ianuarie, la Constanța, Poliția Locală a ridicat mașina unei femei cu dizabilități dintr-o parcare a unui centru comercial pentru că nu avea legitimația pe geam. Femeia a câștigat procesul.

    • Dar de la David. Săptămâna viitoare, David Popovici face 19 ani. Îşi donează ziua de naştere pentru cinci frați muzicieni, care au nevoie de o casă. Deocamdată s-au strâns peste 50.000 de lei.

    • Noi descoperiri. Autismul ar putea fi diagnosticat mai repede cu ajutorul unui dispozitiv care monitorizează cum urmăresc copiii imaginile video. Practic le analizează mișcările ochilor pentru a determina ce informații ajung cu adevărat la cei mici.

    SHUFFLE. Recomandările noastre SHUFFLE. Recomandări
    • 📸 La NORD de cuvinte. Un proiect fotografic al lui Rareș Beșliu despre cum resimt animalele schimbările climatice. Pornește din regiunile arctice, cu urși polari, balene, pescăruși, foci și morse. (o recomandare de la Cristian Lupșa)

    • 🎧 Ascultă muzica naturii. De peste 50 de ani Bernie Krause călătorește prin lume și înregistrează zgomotele din natură. The Great Animal Orchestra este un playlist cu înregistrări din zone precum California, Brazilia sau Zimbabwe. (o recomandare de la Ani Sandu) 

    • Ochii la minge. Cum se înghesuie americanii să devină „copii de mingi” la US Open, ultimul turneu de mare șlem al anului, ale cărui finale se joacă în acest weekend. Principalele calități pe care trebuie să le aibă candidații: agilitate și capacitatea de a se „pierde” în peisaj. (o recomandare de la Andrei Udișteanu)

    PAUSE. Pauza de carte PAUSE. Pauza de carte

    Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

    Ce ne face internetul?

    Veți citi acest text pe un ecran. Pe telefon. Sau pe laptop. Sau pe un bătrân și credincios computer. Ca să ajungeți aici ați intrat pe internet, ați scrollat, ați parcurs în diagonală texte mai lungi, ați dat apreciere și distribuire, ați sărit de la un link la altul. E greu să fii conectat la realitatea secolului XXI și, în același timp, să stai departe de internet.

    Nicholas Carr însuși e un om care și-a petrecut ultimele decenii on-line. Un om deprins să citească și să scrie (articole și cărți) care, la un moment dat, începe să își pună întrebarea fundamentală: ce îi face internetul creierului?

    Căci viața noastră se schimbă, felul nostru de a gândi se schimbă, răbdarea noastră se atrofiază, memoria slăbește. Totul pare că se modifică și se modifică radical. Internetul ne transformă, ne-a transformat deja. Cum?

    Trebuie să citiți această carte și veți înțelege. Mai departe, dumneavoastră veți decide cât din viață o veți mai duce on-line. Dar măcar să știți ce anume s-a întâmplat cu creierul dumneavoastră.

    Nicholas Carr a scris, pur și simplu, o carte lămuritoare. Pentru, probabil, una dintre ultimele generații de oameni din istorie capabili să citească o carte.

    POWER OFF. Există viață după știri POWER OFF

    Mulțumim că ne urmărești. FWD către prieteni sau răspunde la e-mail dacă vrei să ne spui ceva.

    Dacă nu ești încă abonat, te poți înscrie aici.