O cale de scăpare

Bună dimineața! E săptămâna celor care caută o cale de a fugi de război și a celor care luptă pentru a-i salva. Dar și a celor care își pun viața în slujba unei cauze și luptă pentru adevăr sau dreptate.

1. Afară din război

Cetățenii străini au început să plece de miercuri din Fâșia Gaza, după ce s-a deschis punctul de trecere Rafah, la granița cu Egiptul. Evacuările decurg însă încet. Printre cei care așteaptă să poată pleca sunt și peste 200 de români. Între timp, Ela Haimi, soția unui român care are și cetățenie israeliană și se află în mâinile Hamas, a venit la București pentru a cere ajutor.

• Povestea Elei și a lui Tal. Înainte de a fi răpit pe 7 octombrie, Tal Haimi lucra ca inginer mecanic. La 41 de ani, ducea o viață liniștită în kibuțul Nir Yitzhak, alături de soție și cei trei copii. Știa că Ela e însărcinată din nou. Plănuiau să vină în vacanța de iarnă în România, de unde bunicii lui au plecat în Israel după Al Doilea Război Mondial. Acum Ela ar face orice ca să-l scape. De aceea a venit și în România, cu speranța că prin relațiile țării noastre cu lumea arabă va reuși măcar să afle vești despre el.

• Zoom out. Pe lângă Tal, săptămâna aceasta pe lista celor peste 200 de ostatici Hamas au mai apărut cinci români cu dublă cetățenie. Nu știm deocamdată cine sunt ei. Cinci dintre ostaticii Hamas au fost eliberați până acum.

• Pe teren. Israelul a continuat cu bombardamentele în Fâșia Gaza, țintind inclusiv o tabără de refugiați palestinieni. Operațiunile terestre extinse în ultimele zile au dus și la încercuirea orașului Gaza City, potrivit armatei israeliene. Sunt tot mai multe apeluri privind măcar „pauze umanitare” în ofensiva israeliană, care să permită evacuarea străinilor din Gaza și livrarea ajutoarelor în zonă. Și apar tot mai multe întrebări despre ce poate să obțină Israelul cu adevărat prin operațiunea din Gaza.

2. Opt ani de la Colectiv

Ca în fiecare an pe 30 octombrie, familiile și prietenii i-au comemorat pe cei 65 de oameni care au murit în incendiul din Clubul Colectiv. Asta în timp ce tragedii recente, precum explozia de la Crevedia, continuă să scoată la lumină problemele din sistemul sanitar.

• Ce spun rudele victimelor. Tatăl unuia dintre tinerii morți, Eugen Iancu, președinte al Asociației Colectiv, spune la Știrile Zilei de la Recorder că, după atâția ani, nu vrea decât să afle de ce a murit copilul său.

• Tratamente în străinătate. România încă nu are centre de tratare a marilor arși, prin urmare îi trimite pe mulți în străinătate. Săptămâna aceasta doi dintre pompierii răniți în explozia de la Crevedia au revenit din Italia. Își vor continua recuperarea la Spitalul Județean din Timișoara.

• Voci libere. Între lucrurile pe care le-am câștigat, totuși, după Colectiv sunt vocile tot mai puternice ale avertizorilor de integritate, care refuză să accepte că „lucrurile merg și așa”. Unul dintre ei, medicul anestezist Camelia Roiu, povestește la Recorder cum i s-a schimbat viața de când a făcut publică problema infecțiilor nosocomiale de la Spitalul de Arși din București și de ce merită să vorbești.

3. Probleme cu bani

În timp ce vin tot mai multe critici privind măsurile fiscale adoptate recent, iar deficitul este în creștere, Ministerul Muncii a finalizat proiectul privind noua lege a pensiilor, necesar pentru a primi bani din PNRR. Premierul vrea adoptarea lui până pe 20 noiembrie.

• Reforma pensiilor. Noua lege prevede, între altele, egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați la 65 de ani din 2035 și premierea celor care muncesc peste 25 de ani. Reforma e necesară pentru că sistemul de pensii va fi afectat dramatic în următorii ani de creșterea numărului de persoane peste 65 de ani. Doar că schimbările propuse nu sunt suficiente pentru ca pensia de la stat pe viitor să fie mai mult decât una de subzistență.

• Job la stat, consultanță în privat. Un consilier în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a demisionat după ce Europa Liberă a arătat că firma lui a încheiat contracte de consultanță de 500.000 de euro cu mai multe primării, într-o singură zi, înainte să intre în vigoare ordonanța care a oprit astfel de achiziții până la sfârșitul anului. Ministrul Adrian Câciu promite că angajații de la stat care lucrează cu fonduri europene nu vor mai avea voie să ofere consultanță în domeniu.

• Amendă record. 35 de milioane de euro trebuie să plătească proprietarul celor 12 hectare retrocedate din parcul IOR care a ras spațiul verde pe aproape 9000 de metri pătraţi. Poliția Locală București a dat amenda, care poate fi totuși contestată în instanță. Primarul Nicușor Dan spune că e vorba de o „bătaie de joc la adresa cetățenilor” care „în sfârşit este penalizată de autoritatea publică”.

Săptămâna aceasta colegii noștri Mihai Voinea și Cristian Delcea au fost invitații lui Dragoș Pătraru la Cafeneaua Nației. Au vorbit despre Recorder, presă, îngrijorări și motive de optimism.

Între lucrurile pe care le-au spus:

• E și datoria noastră să explicăm publicului cât mai mult, să încercăm să le vorbim oamenilor despre meseria noastră, despre dificultățile pe care le întâmpinăm, dar este și datoria publicului să caute să înțeleagă, să constate cum s-au schimbat obiceiurile lor de consum.

• Despre oamenii care evită știrile: Ar trebui să ne punem întrebarea dacă nu cumva suntem de vină noi (jurnaliștii) pentru că, vreme de decenii, i-am mințit în multe feluri și dacă nu e nevoie uneori să mai ieșim în fața lor și să le spunem „Iertați-ne pentru tot ce am făcut în anii ăștia noi, ca breaslă”.

• Noi mereu încercăm să le spunem oamenilor că trebuie să rămână exigenți și față de noi, că jurnaliștii nu trebuie să devină niciodată niște oameni la care să se uite și să creadă tot ce spun.

Puteți urmări întreaga emisiune aici:

• Final de drum. După aproape 100 de ani de existență, ediția tipărită a Gazetei Sporturilor a fost oprită brusc săptămâna aceasta, fără ca angajații sau cititorii să fie anunțați înainte. Se-ntâmplă la o lună de când conducerea Ringier l-a îndepărtat pe redactorul șef Cătălin Țepelin. 95 de ziariști din trust au denunțat atunci intervenții ale comercialului în zona editorială în favoarea caselor de pariuri. Ziarul Libertatea a găzduit vineri o ediție specială a Gazetei Sporturilor în care a prezentat și unele presiuni făcute asupra jurnaliștilor.

• Încă o șansă. În cazul torționarilor disidentului Gheorghe Ursu, Parchetul de pe lângă instanța supremă cere rejudecarea cazului, pe baza unor noi date pe care le prezintă instanței. Andrei Ursu, fiul disidentului, speră că un complet nou de judecată va avea curajul să redeschidă cauza.

• Semnal de alarmă. ONG-ul APADOR-CH atrage atenția că un proiect de lege care a trecut tacit de Senat înlesnește accesul la arme de foc în mod nejustificat. Permite deținerea unui număr nelimitat de arme, inclusiv de către inculpații pentru trafic de persoane sau șantaj. Duce și la scoaterea mai ușor a armelor din România, motiv pentru care Guvernul nu susține inițiativa, notând că armele înregistrate aici ar putea ajunge inclusiv în posesia unor teroriști.

• Contra-performanță. După ce prin noile legi ale educației mii de elevi cu medii sub 5 au ajuns să primească burse de merit, ministrul Educației, Ligia Deca, povestește cum își pune angajații să șteargă de pe rețelele sociale comentariile negative care o vizează.

• Drum spectaculos. Inaugurat săptămâna aceasta, după ce a fost modernizat cu fonduri europene, Drumul Apusenilor rivalizează cu Transfăgărășan și Transalpina. Face legătura între Cluj și Bihor, mai precis între Defileul Crişului Repede şi Ţara Beiuşului din Munţii Apuseni.

• Terapia prin muzică. După ce mai multe studii au arătat că muzica are un efect benefic asupra sănătății mintale, unii psihoterapeuți din Statele Unite folosesc muzica ca instrument în tratamentul stresului, anxietății și a depresiei.

• Salinate de Turda. Un nou produs românesc se alătură celor 12 recunoscute și înregistrate la nivel european. Este un preparat de carne de porc, ținută mai multe zile în saramură și apoi afumată și uscată.

• 🎦 Dincolo de știri. Conflictul israeliano-palestinian explicat în 15 minute. Cu hărți, date, experți și recurs la istorie. (o recomandare de la Cristian Delcea)

• 🎧 Ghid de triat informațiile. În vremuri pline de dezinformări privind războiul dintre Israel și Hamas (și nu numai), experții au câteva sfaturi privind cum să analizezi veștile care-ți apar în feed. Între ele: verifică sursa informației, gândește-te puțin înainte de a da share și, dacă nu ai timp să analizezi ceea ce urmează să citești, mai bine nu da click deloc. (o recomandare de la Ani Sandu)

• 🎦 Atunci și acum. Un scurt documentar despre lungul drum al ultimului cântec The Beatles (lansat săptămâna asta), de la o casetă descoperită în anii '90 la armonia ajutată de AI. (o recomandare de la Cristian Delcea)

• Etica vindecării bolilor rare. Un miliardar american, care suferă de o formă extrem de rară de distrofie musculară, investește 100 de milioane de dolari în căutarea unui tratament. În lipsa lui, va ajunge într-un scaun rulant în următorii cinci ani. (o recomandare de la Alex Enășescu)

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Scrisoarea eternului fiu 


Necunoscut în timpul vieții, Franz Kafka a ajuns (pe bună dreptate) să fie considerat postum unul dintre cei mai buni scriitori din secolul XX. Acest Franz Kafka redescoperit i-l datorăm lui Max Brod, prietenul său, care, în loc să respecte dorința scriitorului și să-i ardă opera, s-a îngrijit de publicarea ei.
Multe dintre paginile lui Kafka ar fi fost pierdute pentru totdeauna, dacă nu era Brod să-i trădeze „testamentul”.

Nici paginile din „Scrisoare către tata” nu erau menite să fie citite de publicul larg. Ele chiar au fost o scrisoare adresată de Kafka tatălui său, Hermann Kafka, prăvălierul care își zdrobise fiul cu personalitatea sa.

Kafka nu s-a înțeles niciodată cu tatăl său, care era nemulțumit de ceea ce percepea a fi permanenta slăbiciune a fiului. Kafka a murit tânăr, abia trecuse de 40 de ani, tatăl i-a supraviețuit. Dar nu sunt date că ar fi citit vreodată această scrisoare. 



Dacă veți comite imprudența să o citiți, veți înțelege totuși mai bine resorturile intime care au făcut din Franz Kafka uriașul scriitor care a fost și de unde și-a luat el puterea de a scrie capodopere precum „Metamorfoza”, „Procesul”, „America” sau „Castelul”.

Tatăl lui Kafka nu și-a înțeles niciodată fiul, eternul fiu - cum l-au numit literații. Dar fiul face acest efort emoționant de a-și înțelege tatăl. E poate cea mai frumoasă scrisoare adresată unui tată din câte s-au scris vreodată.

În aceste pagini, Franz Kafka se arată fragil, vulnerabil, frustrat, dezamăgit, disperat și umilit. Kafka devine astfel un personaj extraordinar personaj de Kafka. 




Chiar și în cele mai intime dintre paginile sale, Franz Kafka nu poate să nu fie scriitor. După mine, unul dintre cei mai mari din câți au existat vreodată și, de departe, cel mai bun din partea noastră de lume, așa cum a fost - fără premii, fără recunoaștere și chiar fără cititori.

• Cum să ne păstrăm umanitatea într-o perioadă în care realitatea pare tot mai brutală

• În Olanda, fiecare mamă beneficiază timp de opt zile după naștere de ajutorul unei kraamzorg, o asistentă maternală.

• Regimul alimentar influențează semnificativ eficiența tratamentelor împotriva cancerului

• Câteva mituri și adevăruri despre încărcarea bateriilor de smartphone

• Opt lecții despre creativitate, de la un psiholog care a studiat-o de-a lungul carierei

• 📷 Scriitorul Stephen King oferă un tur al bibliotecii sale personale

• The New York Times are un scurt ghid pentru cei care vizitează Timișoara

Mulțumim că ne urmărești. FWD către prieteni sau răspunde la e-mail dacă vrei să ne spui ceva.

Dacă nu ești încă abonat, te poți înscrie aici.