A înviat DNA

Bună dimineața!

Ne-au luat și dragostea. Religia, tradițiile, voievozii, mâncarea, formele de relief, toate fac politică deja de ceva timp. De curând a intrat în cursa electorală și iubirea.

Unul dintre liderii AUR ne-a transmis că politica lor „este una a dragostei, nu a urii, iar cei care se opun sunt dușmanii dragostei”.

Pe același sentiment a încălecat și PSD printr-un clip electoral cu vârstnici, pensii, Gheorghe Gheorghiu și, bineînțeles, dragoste. După vizionare, nu-ți rămâne decât să citezi din Ciolacu: „Mă, măgarilor!”.

Durează mai puțin de un minut să completezi Formularul 230 și să redirecționezi 3,5% din impozitul tău pe venit către Recorder.

1. Serviciul Român de influență și spălare de bani

Florian Coldea, fost șef în SRI, a fost pus sub control judiciar după ce a fost audiat la DNA timp de 15 ore. Cauțiunea celui despre care se spunea că ar fi „șeful statului paralel” a fost stabilită la 500.000 de lei și are o săptămână să scoată banii. Dar nu se pune problema la ce sume se vehiculează.

Alături de un alt fost șef în SRI și un avocat, Coldea este acuzat de trafic de influență și spălare de bani, fapte cu care ne-am obișnuit din perioada de glorie a DNA.

• Servicii de „optimizare” a dosarelor. Coldea, Dumitru Dumbravă și avocatul Doru Trăilă i-ar fi promis omului de afaceri Cătălin Hideg că îi vor „optimiza” dosarul de corupție aflat în instanță, un dosar pentru fraude în timpul pandemiei. Mai exact, că îl vor ajuta să obțină o condamnare cu suspendare și va scăpa și de controlul judiciar.

• În schimbul acestor servicii, Hideg ar fi plătit 600.000 de euro, 100.000 direct lui Coldea. Omul de afaceri a fost însă foarte dezamăgit de prestația celor trei. A fost condamnat cu executare în primă instanță, așa că a mers direct la DNA să facă denunț împotriva lor. Și nu cu mâna goală, cu 30 de înregistrări.

• Cine sunt Coldea și Dumbravă. Numele celor doi au apărut în zeci de scandaluri din sfera politicii și justiției. Primul a fost șeful operativ al SRI timp de 10 ani. A devenit prim-adjunct al serviciului în 2005, iar doi ani mai târziu a fost suspendat. Mircea Geoană, șeful PSD pe vremea aia, a depus o sesizare în care scria că Băsescu și Coldea ar fi implicat SRI-ul într-o vânătoare de informații compromițătoare despre membrii Curții Constituționale.

• A revenit rapid în funcție, dar acuzațiile politicienilor au continuat. Udrea și Ghiță au dat tonul. Coldea a demisionat în 2017, iar Dumbravă a fost trecut în rezervă. Cel din urmă a scăpat porumbelul când, într-un interviu, a spus că justiția este un „câmp tactic”.

2. Banda torționarilor din azile, în instanță

28 de persoane au fost trimise în judecată în dosarul „Azilele groazei”. La loc de cinste pe listă se află Ștefan Godei, șoferul Gabrielei Firea.

Vă reamintim că dosarul a fost deschis în urma investigațiilor realizate de jurnaliștii de la Centrul de Investigații Media și Buletin de București. Instituțiile statului nu au știut că aproape 100 de bătrâni sunt ținuți ca în lagăre de cei care ar fi trebuit să îi îngrijească.

• Cine tortura bătrânii. Ștefan Godei, cel care a lucrat la cabinetul lui Firea, deschide lista celor trimiși în judecată. El a fost administratorul unuia dintre căminele în care vârstnicii cu dizabilități erau înfometați, umiliți și bătuți.

• Lista continuă cu fratele lui Godei - administrator de cămin, cu Andrei Țicu – șef serviciu DGASPC Ilfov, Ovidiu Dumitru - fost polițist și soția lui - cea care administra afacerea. Alături de ei, foști angajați ai centrelor groazei. Procurorul a decis în cazul tuturor că fapta există, a fost săvârșită de inculpați și că aceștia pot răspunde penal.

• Ce nu trebuie să uităm. Imaginile cu bătrâni torturați nu pot fi uitate. Nu trebuie să uităm nici unde s-a întâmplat. Este vorba despre trei centre pentru persoane cu dizabilități din orașul Voluntari. Două dintre ele erau deținute de Ștefan Godei, apropiatul lui Firea, în orașul în care primar este soțul doamnei. Firea, pe atunci ministrul Familiei, chiar a demisionat din Guvern. Acum candidează pentru Capitală.

• De neuitat este și poziția lui Marius Budăi, ministrul Muncii la vremea respectivă. El a renunțat la un acord cu Centrul pentru Resurse Juridice prin care ONG-ul putea face verificări neanunțate în aceste cămine. „V-am scăpat de controalele CRJ”, ar fi spus Budăi într-o conferință cu directorii DGASPC. ONG-ul este cel care a făcut prima sesizare legată de vârstnicii torturați.

• Instituțiile care au protejat torționarii. Conform referatului DIICOT, abuzurile au fost acoperite de mai mulți funcționari ai statului. Direcțiile de asistență socială trimiteau vârstnici direct în azilele groazei, fără să mai organizeze licitații, așa cum prevede legea. Într-un an și jumătate, statul a plătit către asociația lui Godei 800.000 de euro.

• În plus, funcționarii îl anunțau pe șoferul Gabrielei Firea când vin controalele. Urma bineînțeles curățenia generală, iar vârstnicii erau spălați și îmbrăcați frumos. Și, dacă totuși apărea vreo neregulă, cei veniți în control se făceau că nu o văd.

3. Acuzații de viol după gală

Gala Superscrieri este în fiecare an o sărbătoare pentru jurnaliștii nominalizați și pentru cei care și-ar dori să fie. Sunt premiate cele mai bune materiale ale anului. Multe dintre ele schimbă miniștri sau duc la arestarea personajelor principale. Ediția din acest an aproape a provocat un astfel de material.

• „Violator pe scenă.” După Gala Superscrieri din acest an, o jurnalistă a scris în mediul online că unul dintre cei care au urcat pe scenă să ridice un premiu pentru întreaga activitate a redacției VICE România a violat-o. Postarea ei a devenit virală, iar bucuria câștigătorilor a devenit revoltă.

• Încă două victime și-au făcut curaj. Jurnalistul acuzat de viol este Răzvan Băltărețu, fost redactor-șef VICE România. Acesta a reacționat:

• La scurt timp, încă două femei au povestit sub anonimat că au fost abuzate de același Răzvan Băltărețu. PressOne și Hotnews au încheiat colaborările cu el.

• „Victima n-are timp să se dezmeticească.” În România, violul nu se mai prescrie, însă doar din 2020, în timp ce acuzația Adinei Florea la adresa lui Băltărețu vizează o faptă din 2015. Specialiștii în drept spun că adevărata problemă din lege este faptul că victimele pot depune plângere împotriva violatorilor în cel mult trei luni.

• În anul 2022, 70% dintre cazurile de viol soluționate s-au clasat. Și ne mai mirăm că femeile nu au curajul să meargă la Poliție.

• „Albanezu” la DNA. Iulian Dumitrescu, liberalul ăla care candidează la CJ Prahova deși n-are voie să-și exercite funcția, a mai primit o lovitură. Dosarul „Rețeaua Albanezu” este anchetat de DNA. În fruntea rețelei ar fi chiar Dumitrescu. El este acuzat în alt dosar că a luat mită 16 milioane de lei de la un om de afaceri pentru semnarea mai multor contracte publice. Dacă nu vreți să puneți ștampila pe astfel de personaje, vă recomandăm playlistul Recorder în care sunt prezentați candidații la alegerile locale.

• Liniște sau restructurări. Angajații Guvernului care protestează într-un fel sau altul de două săptămâni pentru salarii mai mari au primit un răspuns obraznic din partea lui Ciolacu. „Să își dea demisia. Bine ar fi să renunțe și la preaviz”, a spus premierul. Când jurnaliștii l-au întrebat ce face dacă oamenii nu renunță la proteste, Ciolacu a răspuns ferm: „Foarte bine, atunci fac restructurări.” 

• PNL nu e de nasul oricui. Lupta politică a trecut la faza pe pumni. Sau pe mușcături. Liberalul Florin Roman a fost bătut de fostul liberal Dan Vîlceanu în Parlament. “M-a strâns de gât, a încercat să mă muște de ureche, m-am ferit și am primit o lovitură golănească, în nas”, a povestit victima cu nasul însângerat.

• Iohannis, în loc cu verdeață. Apariția președintelui Iohannis cu declarațiile din parcul Piatra Craiului a picat ca o pauză publicitară într-un film de groază. „Cred că este important din când în când să ne detașăm de politică și să vedem că trăim într-o țară cu o natură extraordinar de frumoasă”, a spus Iohannis. Sigur, are dreptate, dar ultima oară când am verificat era încă președintele României și nici acum nu știm dacă rămânem sau nu fără apărare antiaeriană.

• Cine mai recunoaște Palestina. Norvegia, Spania și Irlanda au anunțat oficial că recunosc statul palestinian. Și, cel mai probabil, lista va continua să crească. Bineînțeles, palestinienii s-au bucurat, iar Israelul și-a rechemat ambasadorii din Oslo și Dublin. Poate ați uitat, dar România a luat aceeași măsură încă de pe vremea lui Ceaușescu. Dar Netanyahu a mai primit o lovitură săptămâna asta. Curtea Penală Internațională a cerut mandate de arestare pentru el și liderii Hamas pentru crime de război. Completul de trei judecători care analizează cererea CPI este condus de Iulia Motoc.

• Cultura bazată pe încredere explică de ce Danemarca este țara cu cel mai ridicat nivel de încredere socială (în oameni străini) și civică (în autorități).

• Mersul la saună ar putea juca un rol în combaterea depresiei, potrivit rezultatelor preliminare ale unui studiu publicat săptămâna trecută.

• O gheretă de taco din Mexico City cu doar patru opțiuni în meniu este unul dintre cele mai mici restaurante care au primit o stea Michelin.

• DE VĂZUT. Un video memorabil despre recunoștința pe care fanii echipei engleze de fotbal Liverpool i-o arată antrenorului german Jurgen Klopp în momentul despărțirii. Klopp a fost managerul lui Liverpool timp de 9 ani și a câștigat 8 trofee.

• DE VĂZUT. Autorul suedez Fredrik Backman vorbește despre anxietate creativă și procrastinare într-un 📺️ discurs de patru minute, care ar fi putut la fel de bine să fie un moment de comedie stand-up.

• DE VĂZUT. În episodul #11 din Ce ne enervează, Mihai Radu se joacă de-a Teleenciclopedia politică - o lecție despre Varan. Râde de campania prezidențială a Bunelului, îl învață pe Piedone să respire, îl trimite pe Burduja la „Românii au talent” și se luptă cu voievozii din capul lui Simion.

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Nu știu niciodată când anume se va întâmpla, dar știu sigur că se va întâmpla, mereu se întâmplă. Voi privi într-o dimineață biblioteca mea, în care sunt mii de cărți, și o carte anume mă va chema. O chemare care nu seamănă unei voci omenești, e mai puternică.

Nu știu care carte, dar știu că va fi de un autor de care îmi era dor ca de un om viu. La începutul lunii mai m-a chemat „Din ce este făcut un măr?”, volumul de convorbiri dintre Amos Oz și Shira Hadad. O mai citisem. Am recitit-o cu o plăcere teribilă, aproape înspăimântătoare.

Am învățat și învăț și voi mai învăța atâtea de la Amos Oz încât am impresia că este un profesor care știe tot și abia așteaptă să povestească.

E o carte grozavă, în care Oz spune mult despre cum scria, despre de ce scria, care era treaba cu inspirația, de unde veneau poveștile, de ce oamenii curioși sunt mai buni povestitori, mai buni șoferi și mai buni amanți decât aceia cărora le lipsește curiozitatea.

Oz își scria articolele de presă când era furios. Literatura, însă, o scria dintr-o incontrolabilă curiozitate. Știu ce spune. Aceeași curiozitate mă încearcă și pe mine de fiecare dată când (re)deschid o carte. Oare astăzi ce îmi va spune? Oare astăzi din ce va fi făcut un măr?

La sfârșitul dimineții, după ce am terminat de citit cartea, m-am uitat în calendar și am văzut că era 4 mai.

Amos Oz s-a născut pe 4 mai 1939. Poate că toate aceste chemări nu sunt întâmplătoare. Poate.

• 10 reguli despre cititul de cărți de la unul dintre cei mai cunoscuți critici literari din Statele Unite

• Câteva sfaturi de viață de la scriitorul Stephen King

• Trei idei false despre viața bine trăită, inspirate de înțelepciunea unor autori din Ordinul Dominican

• Mașinile electrice sunt mai periculoase pentru pietoni decât cele convenționale

• Ce trebuie să știi despre dopamină, ca să te protejezi de trend-urile pseudo-științifice

• Cum te simți după o săptămână fără mâncare ultra-procesată

• 25 de paste de neratat când ajungeți în Italia

Durează mai puțin de un minut să completezi Formularul 230 și să redirecționezi 3,5% din impozitul tău pe venit către Recorder.