Ne mai spune ceva cuvântul „solidaritate”?

Furia care fierbe în țară, pe fondul nepăsării politicienilor, s-a concretizat săptămâna aceasta cu cele mai ample proteste din ultimii ani. Au reunit angajați din învățământ, sănătate și poliție. Dar în vreme ce unii cer o împărțire mai echitabilă, alții vor doar să-și păstreze privilegiile.

1. Trei săptămâni de blocaj în educație

Profesorii merg înainte cu greva și protestele pentru salarii mai mari pentru debutanți și investiții mai consistente în educație. Guvernul a mai venit cu o ofertă și ar urma să se reunească în ședință duminică.

• Proteste. Mii de profesori au mărșăluit din nou în București, nemulțumiți de indiferența și aroganța politicienilor. La Cluj i-au transmis președintelui Iohannis că îndrăznesc să continue greva. La Iași și-au spus oful în stradă și profesorii de la sat.

• Calcule oficiale. Ministerul Educației s-a ocupat cu număratul profesorilor care au renunțat la grevă. Între altele, forțează încheierea mediilor elevilor cu doar două note. Probele orale ale bacalaureatului s-ar putea anula.

• Solidaritate cu profesorii. O trupă de teatru din București și-a suspendat spectacolele și a invitat publicul la dezbatere. Profesorii au fost încurajați să nu renunțe până nu obțin 6% din PIB pentru educație.

• Final de an cu artificii. În ciuda grevei, mii de absolvenți din țară au marcat finalul de an. La Vaslui, au mărșăluit pe străzi în robe, la Târgu Jiu s-a lăsat și cu foc de artificii.

2. Celelalte Românii din stradă

• Începutul furtunii în sănătate. Așa a descris Federația Sanitas greva japoneză pornită de miercuri, urmată de un protest la Guvern și Parlament. Sindicatele cer, între altele, deblocarea posturilor din sănătate. Ca să mai domolească protestele, Guvernul a mărit unele salarii, dar ministrul Sănătății n-a știut să spună în ce constă creșterea. Impactul bugetar e estimat la patru miliarde de lei, iar autoritățile recunosc că situația economică a țării nu e bună.

• Proteste pentru pensii speciale. Și polițiștii au ieșit din nou în stradă. Contestă anunțata reformă a pensiilor speciale. Magistrații rămân și ei nemulțumiți de intenția Guvernului.

• 🎧 Podcast Recorder. Profesorul de filozofie Ciprian Mihali spune la On the Record că ura la adresa politicienilor nu ajută. Furia și revolta - da. Putem să recuperăm puterea asociindu-ne: să fim mai buni împreună decât separat.

3. Abuz de putere

Ceea ce a pornit ca un semnal privind abuzuri în Parlamentul European, a căpătat și un nume pe parcursul săptămânii. O fostă asistentă a europarlamentarului Mihai Tudose spune că politicianul, fost premier al României, a hărțuit-o. Tudose neagă și susține că e vorba de frustrări.

• Povestea pe scurt. Sub protecția anonimatului, femeia a povestit, fără să-i dea numele lui Tudose, despre glume sexiste ale acestuia și că i-a bătut la ușa camerei de hotel la ora 23. Recunoscut de G4media din detaliile mărturiei, Tudose a susținut că asistenta avea probleme profesionale și a fost nevoit s-o concedieze.

• Scutul PSD. Deși mai mulți europarlamentari au recunoscut-o pe femeie și au spus că era om de bază la Parlamentul European, conducerea PSD i-a învățat pe liderii partidului cum s-o discrediteze. Explicații culese din punctajul de partid a dat și Tudose la Știrile Zilei de la Recorder.

• Abuz în mass media. O studentă la jurnalism documentează abuzurile la care au fost supuși mai mulți angajați de la televiziunea Aleph News a lui Adrian Sârbu: acesta invita tinere la plimbări la ore târzii în noapte și îi batjocorea pe cei care îndrăzneau să-și ceară salariile restante.

4. Ucraina contraatacă

Orașul Herson, inundat în urma ruperii barajului Kahovka de peste Nipru, în sudul Ucrainei. 600 de kilometri pătrați sunt sub ape, potrivit ucrainenilor. Kievul și Moscova se acuză reciproc că ar fi aruncat intenționat în aer barajul, situat într-un oraș controlat de ruși. ONU avertizează că urmează o „catastrofă umanitară, economică și ecologică monumentală”.

• Zoom in. Sute de mii de oameni au rămas fără apă de băut, zeci de mii sunt sinistrați. În Herson, locuitorii au petrecut noaptea pe acoperișuri sau în copaci așteptând să fie salvați. Mulţi dintre ei nu pot fi evacuaţi pentru că Rusia continuă bombardamentele.

• Cine e de vină. Istoricul Armand Goșu spune că rușii sunt cel mai probabil vinovați de distrugerea barajului. I-ar ajuta să întârzie contraofensiva ucraineană și să scurteze linia frontului. BBC amintește că în 1941 trupele sovietice au aruncat în aer un baraj pe același fluviu, Nipru, pentru a bloca avansul trupelor naziste.

• Ucraina tace (și face). Ucraina a început mult-așteptata contraofensivă, ale cărei planuri le ține secrete. Ministerul Apărării de la Kiev a publicat un clip video cu soldați care îndeamnă la liniște și mesajul „Planurile iubesc tăcerea”.

• Război diplomatic. Între timp, România cere Rusiei să-și reducă personalul ambasadei de la București.

Nu știm dacă ești aici de la început sau dacă te-ai abonat pe parcurs, dar e bine de știut că am trecut deja de ediția cu numărul zece a acestui newsletter. Nu mai suntem chiar la început, dar nici suficient de departe pentru a putea spune că am experimentat tot ce ne-a trecut prin cap și că am găsit cea mai bună formă posibilă.

De aceea, ni se pare un moment potrivit pentru a aduna niște feedback din partea celor care ne urmăresc. Atât despre acest newsletter, cât și despre alte câteva lucruri din viața proiectului Recorder.

Ne-am bucura dacă ai acorda câteva minute pentru a completa chestionarul din interiorul acestui link.

P.S. Nu e obligatoriu să răspunzi la toate întrebările, ci numai la cele la care ai un răspuns. Răspunsurile sunt anonime.

• Aer toxic în New York. Orașul a fost învăluit de fumul portocaliu rezultat în urma unor incendii de vegetație din Canada. Milioane de persoane din America de Nord au fost sfătuite să poarte măști în aer liber.

• Cutremur în județul Arad. Spitale și sute de case au fost avariate în urma seismului de 5,2 grade. Primarul Aradului era în direct la o emisiune când s-a întâmplat. Cercetătorii spun că ar fi crescut activitatea seismică în zonă după cutremurele din Turcia.

• Vouchere de vacanță și la privat. Legea adoptată tacit de Senat merge la dezbatere în Camera Deputaților.

• Război cu ciorile. După cormorani, ministrul Agriculturii, Petre Daea, se luptă cu ciorile. Vrea să le împuște pentru că distrug culturile.

• 🎧 Cinci ani de la #MeToo. Podcastul This American Life publică mărturia unei tinere care a fost violată de un ales local și cum i-a schimbat asta viața. O poveste și despre cum a învățat societatea americană să răspundă la abuzuri. (o recomandare de la Ani Sandu)

• 🎬 Filme despre sport. Un top subiectiv al filmelor care au în centru sportivi foarte mari sau deloc mari. (o recomandare de la Cristian Delcea)

• „Clientul nostru, stăpânul nostru". Ceramica de Horezu caută echilibrul între tradiție și adaptare la cererea pieței occidentale. (o recomandare de la Alex Enășescu)

• Revista Pressei. Ai vrea să ții pasul cu știrile zilnic, dar uneori e pur și simplu prea mult? PressOne îți face rezumatul în fiecare dimineață, de luni până vineri. În weekend, îți trimite două newslettere care să te relaxeze, ba chiar să te binedispună. Te poți abona aici.

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Despre epoca postbelică

Începem cu o precizare – elementară, dar necesară. Toate cărțile despre care scriem aici sunt cumpărate de cel care scrie despre ele. Mergem frumos la librărie, plătim, citim, scriem despre. E chiar prima probă care trebuie trecută de o carte: ai cumpăra-o?

Căci trăim într-o lume de recomandări de cărți care, dacă sunt primite de la edituri, creează obligații și deformează realități. Ajungem să vorbim despre petarde de marketing, nu de lucrări cu adevărat valoroase.

Iar lucrarea istoricului Tony Judt e una dintre acele cărți mari (foarte mari), fără de care nu prea putem înțelege ce s-a întâmplat în Europa după 1945.

Iar fără să înțelegem cum a arătat Europa postbelică nu putem înțelege nici lumea din ultimele trei decenii și jumătate și nici prezentul. Viitorul – nici atât.

Tony Judt a fost unul dintre cei mai mari istorici ai secolului trecut, ne-a lăsat câteva cărți emblematice. Și între toate aceste cărți excepționale, Epoca postbelică strălucește. Tony Judt pur și simplu îți arată pe ce lume am ajuns să trăim, cum și de ce. Nu găsesc antidot mai bun față de neajunsurile epocii noastre zăpăcitoare.

Iar cartea asta va rămâne. Cât timp vor mai fi pe pământ oameni interesați de istorie.

• Paradoxul singurătății: De ce sunt tinerii generația cea mai singuratică, într-o lume aparent tot mai conectată?

• Sociologul Jonathan Haidt pledează pentru interzicerea telefoanelor în școli, iar un orășel din Irlanda a interzis voluntar accesul copiilor la telefoane înainte de gimnaziu

• Lucrul care destramă tot mai multe cupluri moderne este smartphone-ul, potrivit unui terapeut cu 25 de ani de experiență

• Un interviu cu o profesoară la Harvard despre cum pot părinții să creeze spațiu pentru conversații mai profunde cu copii lor

• Sfaturile din majoritatea cărților de dezvoltare personală pot fi sintetizate în 11 reguli simple

• Câteva gânduri despre cum să extragi esențialul din ceea ce citești

• Cinci city-break-uri europene unde poți consuma artă de calitate la costuri decente

Mulțumim că ți-ai început weekendul cu noi. Suntem foarte aproape să ajungem la 10.000 de abonați, așa că venim spre tine cu o rugăminte.

Ne-am dori să atingem borna în acest weekend, iar pentru asta ne ajută să dai FWD la acest e-mail unui prieten căruia crezi că newsletterul i-ar fi util. Sau să-i trimiți direct linkul de abonare.

Mulțumim pentru susținere și vă anunțăm weekendul viitor câți ne-am adunat aici.❤️