Îmblânzirea scorpiei

Politicienii au intrat oficial în modul alegeri

Bună dimineața!

Politicienii au intrat oficial în modul alegeri. Taie și spânzură pe listele electorale pentru viitorul românilor, iar românii se prefac că le pasă. Ar trebui, dar e greu să nu vezi că toată zbaterea asta pentru voturi are în spate doar calculele meschine ale liderilor. Au ajuns să caute cu lunile un candidat perdant din start doar să fie siguri de stabilitate. De stabilitatea funcțiilor lor.

Durează mai puțin de un minut să completezi Formularul 230 și să redirecționezi 3,5% din impozitul tău pe venit către Recorder.

Play the Day Play the week

    1. Îmblânzirea scorpiei, de M. Ciolacu

    Foto: Octav Ganea / Inquam

    Anunțul oficial al candidaturii medicului Cătălin Cîrstoiu la primăria Capitalei a semănat cu o petrecere la care toată lumea bea, râde și dansează, iar gazda stă stresată să nu spargă bibelourile de la bunica. Gazda fiind Gabriela Firea. În realitate, cheful fost o pomană, iar răposatu' este PNL.

    • De ce Cîrstoiu? Aliații au decis să-l arunce pe Cîrstoiu în lupta pentru Capitală cu două luni și-un pic înainte de alegeri. E ca și cum James Cameron, când să înceapă filmările pentru Titanic, l-ar fi văzut pe stradă pe Florinel Coman de la FCSB și i-ar fi dat rolul principal. Nu a mai jucat niciodată în filme, dar ce bine dă cu stângu'! Guri rele, dar informate spun că alegerea managerului de la Spitalul Universitar este doar o mutare strategică pentru a-i elibera lui Piedone drumul către scaunul lui Nicușor Dan.

    • Dresaj politic cu Gabi Firea. Conferința pentru prezentarea noului candidat PSD-PNL a fost presărată cu glumițe jenante și alte momente penibile. Gabriela Firea n-a zâmbit cu nicio ocazie. Nici măcar când Negoiță a fost chemat pe scenă și a zis dezorientat că nu e făcut pentru politică. Adevărul e că Firea n-a fost umilită așa de când a huiduit-o un stadion întreg. Nu doar că i s-a refuzat candidatura pentru București, dar a fost obligată să devină co-șefă de campanie pentru novice și chiar să-l prezinte țării. Și, ca să stea liniștit Ciolacu că nu-i ia nimeni funcția, Firea merge la Bruxelles după alegeri.

    • Cîrstoiu are de toate. Cătălin Cîrstoiu a rămas în memoria colectivă ca managerul „avem de toate” după tragedia de la Colectiv. A fost acuzat că a refuzat transferul în afară pentru pacienții cu arsuri. Și nu a negat. S-a apărat spunând că i-a fost frică de controalele Curții de Conturi. Ne amintim cu toții ce a urmat după. Mulți dintre cei care au scăpat cu viață din flăcări au fost uciși de infecții nosocomiale luate din spitale sau pur și simplu de lipsa condițiilor minime pentru astfel de cazuri.

    2. Mama tuturor conflictelor de interese

    Ancheta Recorder „Stăpânii Sectorului 3” arată că încă se mai fură ca în anii '90, când fabricile comuniste erau vândute pe 2 lei către neamurile primarilor. Robert Negoiță este de 12 ani primarul Sectorului 3 și are sechestru pe avere de vreo 14. Datoria e de zeci de milioane de euro, iar dosarele DNA nu mai contenesc să apară. În condițiile acestea, primarul s-a înconjurat de apropiați care să-l ajute cu banii. Cu banii cetățenilor.

    • Mâna dreaptă care semnează. Cel mai de încredere om al lui Negoiță este city managerul Marius Daniel Ciobîcă. Cum Robert pare cam ocupat cu îmbrățișatul palmierilor, Ciobîcă a devenit mâna lui dreaptă. Adică semnează în numele lui. Și a avizat caiete de sarcini pentru lucrări de infrastructură în valoare de aproape 14 milioane de euro. Lucrările au fost ulterior câștigate de firma deținută de iubita fratelui său. Apoi alte contracte cu altă firmă a femeii. Societatea din urmă a încasat într-un an aproape 900.000 de euro numai din furnizarea de saci menajeri către firma de salubritate. Important! Ambele firme au câte un singur angajat.

    • Imobiliare de familie. Cum ambele societăți ale „cumnatei” lui Ciobîcă de la primărie se bucurau de mare succes, s-a trecut pe imobiliare. Dar nu așa, oricum, ci între ele. O firmă a cumpărat cu 2,5 milioane de euro partea de birouri și spațiile comerciale din „Belvedere Park”, aflat în buza parcului IOR. Cealaltă a cumpărat de la prima un spațiu, iar administrator a devenit Gabriel Ciobîcă, fratele city managerului și partenerul de viață al patroanei din acte.

    • Terasă cu piscină la preț de Logan. Acoperișul, denumit „terasă office” în acte, a fost vândut de firma „cumnatei” city managerului către părinții lui, ai managerului. Prețul: 13.000 de euro. Cam cât un Logan. Dar pe terasă a apărut și o piscină care nu are nici măcar autorizație de construire. Confruntat de jurnaliștii Recorder, Gabriel Ciobîcă a negat tot. Inclusiv numele lui. Povestea este însă mult mai complexă, și merită citită sau măcar văzută.

    3. „Un lider credibil” la el în bucătărie

    „Un om minunat”. Așa l-a descris premierul Olandei pe Klaus Iohannis, contracandidatul lui pentru postul de secretar general NATO. Și a mai zis ceva Mark Rutte: „este un lider credibil pentru țara lui”. Apoi au venit datele oficiale.

    • Procentul din vorbe. Iohannis și fanii lui spuneau că principalul aliat în lupta pentru șefia NATO este procentul din PIB alocat apărării. Adică România dă 2,5 la sută și este un exemplu pentru restul țărilor, inclusiv pentru Olanda care alocă puțin mai mult de 1.6. Raportul NATO i-a dat președintelui cu credibilitatea în cap.

    • Procentul din acte. De fapt, țara noastră nu a mai atins ținta obligatorie de doi la sută din 2020. De atunci, procentul a scăzut anual și gradual. Așa că în 2023 a ajuns la 1.6, mai puțin și decât Olanda. Dacă v-ați pierdut în procente, România a dat anul trecut 5.6 miliarde de dolari pentru apărare, iar Olanda 16.5 – de aproape trei ori mai mult.

    CAPTURE (Po)veștile Recorder

    Săptămâna asta am primit un mesaj scurt și-o fotografie de la Oana Moisil, fosta noastră colegă. Oana se află în Paris și a descoperit, întâmplător, pe holul unui ONG care lucrează cu persoane vulnerabile din Franța această invitație la o seară de film cu circuit închis.

    Filmul: „30 de ani de democrație”, un documentar produs de Recorder în 2019. Nu știm dacă filmul chiar s-a proiectat, dacă a venit cineva, dacă au înțeles ceva, dar a fost suficient cât să ne facă săptămâna mai frumoasă.

    Ne place să credem într-un butterfly effect: niște jurnaliști din București au făcut un film, iar patru ani mai târziu niște cetățeni ai Parisului au înțeles odată pentru totdeauna care-i treaba cu Nicolae Văcăroiu, Sorin Ovidiu Vîntu sau Adrian Năstase. La vie est belle!

    P.S. 1: Pe Oana Moisil o puteți auzi din spatele camerei de filmat într-un scurt documentar Recorder despre plecări. Plecări la muncă în Occident.

    P.S. 2: Dacă sunt printre voi francofoni dispuși să scrie subtitrările la "30 de ani de democrație" în franceză, dați un reply la acest email.

    SHUFFLE. Recomandările noastre CAPTURE

    Premierul italian Giorgia Meloni și-a ascuns ironic fața în jachetă, după ce deputatul Angelo Bonelli a îndemnat-o „să nu îl privească cu ochii aceia care deranjează”. Foto: Roberto Monaldo / LaPresse / Mediafax

    FWD. Știri pe repede-nainte FWD. Pe repede-nainte
    • Atac armat în Rusia. Cel puțin 60 de persoane au fost ucise și 145 rănite într-un atac armat care a avut loc vineri seară la o sală de concerte din apropierea Moscovei. Cinci bărbați înarmați au deschis focul și au detonat material explozibil în timpul unui concert. Ulterior, tavanul sălii a luat foc și s-a prăbușit. Statul Islamic a revendicat atacul într-o postare pe Telegram, specificând că atacatorii nu au fost uciși sau capturați după atentat. Ucraina a negat orice implicare în eveniment.

    • Kate, prințesa de Wales, a anunțat că are cancer. Kate Middleton (42 de ani), a făcut public, vineri seară, că suferă de cancer și că a început ședințele de chimioterapie. Într-un mesaj video transmis de BBC, prințesa de Wales a spus că în luna ianuarie a suferit o intervenție chirurgicală abdominală. Deși inițial a primit un diagnostic benign, testele postoperatorii au arătat că suferă de cancer. Kate Middleton nu a specificat nici tipul bolii, nici faza în care a fost depistată.

    • „Cimitirul” lui Bibi. Netanyahu nici nu se gândește la pace în Gaza. El le-a spus republicanilor din State așa: „Voi face ceea ce am spus că voi face. Voi termina treaba”. În timpul ăsta, contestatarii lui sunt trimiși acasă cu tunuri cu apă în Tel Aviv și Ierusalim, iar Borrell, șeful diplomației europene, spune„Gaza nu mai e o închisoare în aer liber, ci un cimitir”. 

    • Mihai, prima de pe listă. Aliații anunțau că lista pentru europarlamentare va fi deschisă de „o femeie care să nu fi fost membru de partid”. Au convins-o pe Ramona Chiriac, fosta şefă a Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Fix când să anunțe lista oficială, doamna s-a retras din „motive personale”. Și uite așa femeia din capul listei a rămas Mihai Tudose. O ironie amară dacă ne ne amintim de scandalul hărțuirii sexuale de la Bruxelles.

    • Piedone exmatriculează ploșnițele. Toate școlile din Sectorul 5 al Capitalei vor fi închise luni pentru dezinsecție. Este decizia primarului Piedone după ce în două școli au fost găsite ploșnițe. „Nu putem risca, nu vrem ca situațiile să se multiplice”, a spus Piedone. Este o tehnică veche, de pe vremea când Piedone câștiga la imagine regizând filme cu gândaci în shaormerii.

    • Acuzat candidat. Iulian Dumitrescu, îl știți - băiatul ăla care e acuzat că a luat o mită de 16 milioane de lei -, este candidatul liberalilor la șefia CJ Prahova. Adică la funcția din care ar fi luat mita. Doar că DNA zice că n-are voie să-și exercite funcția. Nu mai contează. Au zis liberalii din județ că e bun la atragerea de fonduri europene și candidat rămâne.

    POWER OFF. Există viață după știri Doza de optimism
    • Casa Share 2.0. Acum doi ani, Bogdan Tănasă, fondatorul ONG-ului Casa Share, a deschis un centru educațional unde copiii vin după școală, primesc o masă caldă pe zi și învață cu profesori dedicați în condiții moderne. Acum, el construiește sere și un depozit frigorific pentru a le crea posibilități de angajare femeilor din comunitate.

    • Un Pompei britanic. Rămășițele surprinzător de bine păstrate ale unui așezământ vechi de 3.000 de ani au fost descoperite în estul Angliei. Arheologii spun că modul de viață al locuitorilor din Epoca Bronzului târziu era mai sofisticat decât și-ar fi putut imagina.

    SHUFFLE. Recomandările noastre SHUFFLE. Recomandări
    • DE VĂZUT. Despre pericolele văzute și nevăzute ale meseriei de ziarist. În urmă cu 33 de ani, un jurnalist american de investigații era găsit mort într-o cameră de hotel. 📺️ Un documentar Netflix explorează rețeaua de conexiuni pe care o documenta înainte să moară. (o recomandare de la Cristian Delcea)

    • DE ASCULTAT. Mașinile noi știu tot mai multe lucruri despre posesorii lor. 🎧️ Un podcast The Daily analizează cum ne schimbă asta viața. (o recomandare de la Cristian Delcea)

    • DE CITIT. Spre deosebire de alți sportivi de elită, Roger Federer pare să fie împăcat cu viața după retragerea din tenis. Într-un interviu pentru GQ, el vorbește despre viața de familie, pasiunea pentru design și cum s-a detașat de tenis. (o recomandare de la Alex Enășescu)

    PAUSE. Pauza de carte PAUSE. Pauza de carte

    Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

    Cu Haruki Murakami nu prea există cale de mijloc. Acelora care nu le place, nu le place deloc. Celor care le place – le place mult. Mă număr printre aceștia din urmă.

    Sunt un murakamian vechi, îl citesc de când a fost tradus în limba română și îl admir tot de atunci. Prima carte de Murakami pe care am citit-o a fost Pădurea norvegiană. Cel mai recent am citit „Iubita mea, Sputnik”. Între aceste două lecturi s-au adunat aproape douăzeci de ani.

    Am cam citit ce-a scris Murakami. Știam de când am citit „Portretul scriitorului ca alergător de cursă lungă” și cum scrie Murakami, care îi sunt ritualurile, cum își alege subiectele și tot așa.

    Meseria de romancier oferă ceva în plus: perspectiva cu totul specială a unui romancier cu adevărat extraordinar.

    Murakami scrie romane de succes de zeci și zeci de ani. Ceva trebuie că face el bine.

    Concluziile la care ajunge japonezul sunt încântătoare. Sunt, de altfel, și ce cred eu despre romancieri și anume:

    1. că nu sunt neapărat cele mai inteligente ființe din lume,

    2. că oricine poate scrie un roman sau două de mare forță narativă și succes de public & critică,

    3. că adevărații romancieri sunt cei care rezistă scriind zeci de ani, volum după volum după volum.

    Cei care au transformat scrisul romanelor dintr-o vocație într-o meserie. Cum să faci asta? Citiți Murakami și o să aflați câte ceva.

    Durează mai puțin de un minut să completezi Formularul 230 și să redirecționezi 3,5% din impozitul tău pe venit către Recorder.

    POWER OFF. Există viață după știri POWER OFF

    👋 Dacă îți place newsletterul Recorder, spune-le și altora despre el.
    Poți da mai departe acest link: recorder.ro/newsletter

    📬 Nu mai ai răbdare până la următoarea ediție?
    Urmărește podcastul Știrile Zilei pe Youtube sau abonează-te la canalul de WhatsApp.

    💬 Ai o întrebare pentru noi sau vrei să ne lași feedback?
    Dă reply la acest email.