Lupta pentru Libertatea presei

Ce nu merge în educație

Bună dimineața! Sunt zile negre pentru presa din România, în care singurul cotidian tipărit credibil, cu cel mai accesat site de știri, află că rămâne fără oameni de bază pe zona editorială, după ce aceștia au protestat împotriva ingerințelor venite din zona comercială. Zile în care ni se confirmă, din nou, discrepanțele dintre bogați și săraci, iar guvernanții ridică din umeri.

Play the Day Play the week

    1. Concedieri la Libertatea

    Trei jurnaliști importanți de la cotidianul Libertatea, între care coordonatorul editorial Cătălin Tolontan, au fost anunțați săptămâna aceasta de conducerea grupului elvețian Ringier că vor fi dați afară. Compania pregătește concedieri masive, spun jurnaliștii, după ce la început de noiembrie a renunțat și la ediția tipărită a Gazetei Sporturilor, parte din același trust.

    • Ce se întâmplă. În timp ce Ringier justifică aceste concedieri printr-o schimbare de strategie venită din nevoia de a reduce costurile și de a muta accentul de pe print pe conținut digital, jurnaliștii de la Libertatea semnalează că directorul general Ringier România a recunoscut că nu știe în ce constă munca redactorului-șef adjunct pe care îl concediază. Nu a existat vreo discuție despre 📹 calitatea muncii jurnaliștilor la care se renunță.

    • Presiuni. Jurnaliștii de la Libertatea și Gazeta Sporturilor au acuzat în vară încercări ale conducerii companiei de a interveni în conținutul editorial. Spun că li s-a cerut să arate articole în avans și să fondeze o organizație de lobby pentru industria de pariuri, lucruri pe care le-au refuzat.

    • De ce contează. Libertatea este una dintre puținele redacții din România care și-a dovedit independența editorială prin anchetele și reportajele publicate. Două organizaţii care militează pentru libertatea presei, ActiveWatch şi Centrul pentru Jurnalism Independent atrag atenția că rămânem cu mai puține voci independente în presă fix înainte de anul electoral 2024.

    2. Dosarele DNA

    După investigația Recorder 📹„Corupție în numele domnului”, Direcția Națională Anticorupție l-a pus sub urmărire penală pe Arhiepiscopul Tomisului, pentru cumpărare de influență. Urmărit penal este, de săptămâna aceasta, și fostul premier Florin Cîțu, în dosarul achiziției de vaccinuri anti-COVID.

    • Faptele lui Teodosie. În investigația Recorder, Arhiepiscopul Tomisului este filmat în timp ce, împreună cu unul dintre consilierii săi, îi promit unui presupus om de afaceri un comision din finanțarea de 800.000 de lei pe care așa zisul afacerist ar fi urmat s-o obțină de la stat, folosindu-și influența politică. Informațiile Recorder arată că un al doilea dosar penal a fost deschis zilele acestea la DNA Bacău, ca urmare a celei de-a doua investigații din această serie, 📹„Șpagă pentru parohie”, în care apare și Arhiepiscopul Romanului și Bacăului.

    • Dosarul vaccinurilor. După ce a cerut ridicarea imunității fostului premier Florin Cîțu, DNA l-a pus sub urmărire penală, pentru două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave. Procurorii se referă la două memorandumuri pe care Cîțu le-a aprobat ca premier în 2021, prin care România ar fi contractat un număr mult mai mare de vaccinuri anti-COVID decât necesar. Urmăriți penal în acest caz sunt și foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.

    • Șpagă la antifraudă. DNA a descins săptămâna aceasta și la Direcția Antifraudă București. Doi agenți ai Fiscului sunt suspectați că luau șpăgi de zeci de mii de euro de la companii pentru a închide favorabil controale care arătau că firmele fraudau bugetul de stat. Au fost puși sub control judiciar.

    3. Decalaje în educație

    Pentru oricine interacționează cu sistemul de învățământ de stat din România rezultatele testelor PISA, publicate săptămâna aceasta, nu reprezintă o surpriză. Stagnăm pe la coada clasamentului european, la nivelul din 2018, considerat cel mai slab din 2009 încoace.

    • Câteva probleme. La matematică, punctajul chiar a scăzut față de acum cinci ani. La lectură, sub 60% dintre elevi pot identifica ideea principală a unui text de lungime moderată. Aproape o treime dintre elevi nu ascultă ce spune profesorul la clasă, iar 35% sunt distrași de telefoanele mobile. Jumătate nu pot face conversia în altă monedă.

    • Reacția ministerului. Ligia Deca a căutat partea plină a paharului. Pentru că am rămas la nivelul din 2018, consideră că avem „un sistem de educație rezilient” și am reușit să limităm efectele pandemiei. Alte țări europene anunță schimbări în sistemele de învățământ în urma rezultatelor testării.

    • Zoom in. În timp ce sistemul atrage tot mai puțini profesori buni, suntem pe ultimul loc la echitate educațională, adică performanțele elevilor depind foarte mult de cât de înstăriți sunt părinții. Și stăm chiar mai prost la acest capitol decât în 2018. Iar specialiștii spun că noua lege a educației, care introduce un nou examen pentru admiterea la liceu, adâncește inechitatea.

    CAPTURE (Po)veștile Recorder

    Dacă sunteți în București weekendul viitor, pe 16 și 17 decembrie, ne găsiți la Mezanin Market, în Palatul Universul, corp B, pe strada Ion Brezoianu 23-25.

    Vom fi acolo între orele 10:00 și 19:00 cu produsele din shopul Recorder, care pot fi o alternativă pentru cadourile clasice de Crăciun: căni, sacoșe, hanorace și tricouri, cu logo-ul Recorder, ilustrate de artiști români. Pentru noi, știm sigur, fiecare obiect cumpărat înseamnă un sprijin pentru jurnalismul pe care-l facem zi de zi.

    Prezența noastră la Mezanin Market nu este, însă, despre câte produse putem vinde. Este despre întâlnirea cu voi, cei care ne citiți, ne urmăriți și ne susțineți constant. Așadar, dacă vreți să ne vedeți și în alte ipostaze decât în cele în care ne cunoașteți deja, weekendul viitor este momentul. Vom bate la casa de marcat, vom împacheta sacoșe și vom fi, ca de obicei, dornici de discuții.

    Echipa Recorder

    SHUFFLE. Recomandările noastre CAPTURE

    Palestinieni fug din calea ofensivei Israelului în sudul Fâșiei Gaza. Foto: AP/Mohammed Dahman

    FWD. Știri pe repede-nainte FWD. Pe repede-nainte
    • Epidemia nevaccinării. Pentru prima dată din 2016, România a declarat epidemie de rujeolă. Numărul de cazuri a crescut rapid în ultimele săptămâni până la aproape 2.000. Boala ar putea fi prevenită prin vaccinare, dar avem o rată de doar 78% cu prima doză, 62% cu a doua. La 📹 Știrile Zilei de la Recorder, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din București povestește cum am ajuns aici de la niciun caz între 1985-1990.

    • Pedepse pentru/în spitale. Spitalul Județean din Suceava trebuie să plătească despăgubiri de 650.000 de euro unei familii după ce un bebeluș a murit din cauza unor bacterii luate în spital. La Cluj-Napoca, Spitalul Județean de Urgență are de dat 300.000 de euro unei familii, după ce un bărbat s-a infectat cu o bacterie în spital și a murit în 2017. La Maternitatea din Botoșani, între timp, a fost concediată doctorița care a tratat-o pe Alexandra, gravida de 25 de ani decedată după ce a cerut în zadar ajutor.

    • Turneul lui Ciolacu. După desele vizite în străinătate ale președintelui Iohannis, a venit rândul premierului Ciolacu să plece în turneu. Deplasarea lui în SUA nu s-a lăsat fără controverse. Ambasadorul la Washington, Andrei Muraru, s-a plâns public că nu-l însoțește pe Ciolacu la întâlnirile politice, iar premierul a spus că, dacă decizia ar fi la el și nu la președintele Iohannis, l-ar retrage pe Muraru. Tensiunile arată că premierul are propria agendă în materie de politică externă, consideră politologului Cristian Pîrvulescu.

    • Weekendul lui David. După un an cu suișuri și coborâșuri, David Popovici concurează în aceste zile la Campionatele Europene în bazin scurt. Simte presiunea, dar spune că a învățat să nu se ia prea tare în serios.

    POWER OFF. Există viață după știri Doza de optimism
    SHUFFLE. Recomandările noastre SHUFFLE. Recomandări
    PAUSE. Pauza de carte PAUSE. Pauza de carte

    Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

    A murit de curând Henry Kissinger. Trecuse de o sută de ani. În urmă cu jumătate de veac era un om-cheie în politica mondială. A fost consilier pentru securitate națională și secretar de stat în timpul administrației Nixon. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1973.

    Henry Kissinger a fost, de oriunde l-am privi, un uriaș al secolului său, secolul XX. I-a cunoscut îndeaproape pe liderii timpului său, de la Mao la Charles de Gaulle, de la Ciu En-lai la Reagan și, desigur, Gorbaciov. I-a și scris.


    Căci din această viață de veritabil om de stat rămâne ceva și mai înalt: o carte. Cartea “Diplomația”.

    Am citit-o prima dată în urmă cu douăzeci de ani, pe când eram student la facultatea de Științe Politice a Universității din București. A fost o lectură de răscruce. M-a ajutat, cum puține alte lucrări, să înțeleg cum funcționează relațiile internaționale.

    Iar acum, la moartea lui Kissinger, mă consolează faptul că este una dintre cele cinci cărți care n-au lipsit niciodată de pe biroul meu. Am avut-o mereu la îndemână și o voi avea până la sfârșit, care bineînțeles că nu e aici.

    Cartea lui Kissinger rămâne.

    POWER OFF. Există viață după știri POWER OFF

    Mulțumim că ne urmărești. FWD către prieteni sau răspunde la e-mail dacă vrei să ne spui ceva.

    Dacă nu ești încă abonat, te poți înscrie aici.