Justiția capturată contraatacă

Bună dimineața!

Când colegii noștri, Andreea Pocotilă și Mihai Voinea, au arătat în redacție primul draft al documentarului „Justiție Capturată”, ne-am făcut griji că este prea lung și tehnic. S-a discutat și varianta să fie publicat în două părți, pentru că trăim, totuși, în țara în care 46% dintre cetățeni se informează de pe TikTok.

Ne-am făcut griji degeaba. Se pare că românilor încă le pasă de justiție. Materialul avea vineri seara peste 3,5 milioane de vizualizări și a fost preluat de televiziunea națională la oră de vârf.

Poate cel mai important este că s-a cerut din nou dreptate în stradă. Sigur că ne-a emoționat când oamenii au scandat „Bravo, Recorder!”. Dar am prefera oricând ca strada să le mulțumească decidenților care vor lua măsuri concrete pentru o justiție normală.

1. Revoluție în justiție

Documentarul care descoase mecanismele prin care marii corupți sunt scăpați de închisoare a provocat reacții furibunde în structurile de conducere din justiție. Prima grijă a celor acuzați că au pus la punct sau că fac parte din acest angrenaj a fost să atace magistrații care au avut curajul să vorbească.

• Lecție de curaj. Conferința Curții de Apel București a reușit, culmea, să întărească dezvăluirile din documentar. În spatele Lianei Arsenie, președinta CAB, s-au așezat vreo 20 de judecători, ca să transmită un mesaj de unitate. Mesajul s-a șters în primele secunde ale conferinței. Judecătoarea Raluca Moroșanu a cerut un microfon, a confirmat informațiile din materialul Recorder și a plecat. A lăsat-o pe președintă să vorbească despre „manipulările dintr-un film foarte artistic, cu pretenții de documentar”.

• Drepți, sună Lia! A urmat tirul de atacuri din partea președintei CAB la adresa magistraților din materialul Recorder. O judecătoare a fost acuzată că i-a dat unui coleg cu dosarul în cap și s-au difuzat înregistrări în care țipa la o avocată. Părea un fel de ședință cu părinții la grădiniță. La întrebările jurnaliștilor despre motivele schimbărilor judecătorilor în anumite dosarele sensibile, Arsenie nu a reușit să răspundă. A răspuns însă colega ei, Ionela Tudor. Dar la telefon. O sunase Lia Savonea. S-a întors cu răspunsul corect la una dintre întrebările jurnaliștilor: „Exclus ca Predoiu să fi intervenit”. Conferința s-a încheiat fără ca cea mai mare parte a jurnaliștilor să apuce să pună întrebări.

• Bolojan, chemat în ajutor. 700 de magistrați au semnat un mesaj de solidaritate cu colegii care au făcut dezvăluirile din documentar. Secția de judecători a CSM, vârful sistemului judiciar, a acuzat inițial „un plan bine stabilit pentru distrugerea încrederii în justiție”, apoi a sesizat Inspecția Judiciară – un fel de batalion disciplinar pentru magistrați. Procurorii din CSM au cerut ajutorul premierului pentru „salvarea justiției ca serviciu public”. Lia Savonea acuză o campanie împotriva ei, la fel ca procurorul-șef DNA. Tot așa se apără, de obicei, corupții prinși asupra faptului.

• Cum doriți să achitați? Întrebarea de supermarket a devenit memă de protest, sub poza Liei Savonea. În această săptămână, Instanța Supremă, condusă de Savonea, i-a anulat condamnarea de 6 ani de închisoare lui Lucian Duță, fostul șef al Casei de Asigurări de Sănătate. Era acuzat că a luat peste 6 milioane de euro mită. Și fostul senator PNL Eugen Pîrvulescu a fost achitat, recent, de aceeași instanță, într-un dosar pentru aranjarea unui concurs de angajare. Fapta lui de divulgare a informațiilor secrete s-a prescris.

• CCR a amânat decizia privind pensiile magistraților. Duminică, 28 decembrie, ar fi data în care se va pronunța. Toată lumea știe că cel mai frumos Revelion se petrece în piață.

2. Cine tace? Cine urlă?

PSD-ul tace asurzitor pe acest subiect. PNL mai șoptește câte ceva pe la colțuri, iar USR profită din plin de subiect. Izolaționiștii antisistem țin cu dinții de sistem, iar televiziunile lor aruncă cisterne de venin către jurnaliștii Recorder și magistrații care au luat atitudine.

• Reacția președintelui. Inițial, Nicușor Dan a reacționat ca Iohannis. Lipsea doar celebrul „urmăresc cu atenție și îngrijorare”. Cineva a demonstrat că textul lui este unul universal, care poate fi aplicat oricărui subiect. Președintele a subliniat că prea puțini magistrați au luat atitudine. Când numărul lor a ajuns la câteva sute, Nicușor Dan le-a cerut să-i scrie. Va discuta cu ei, dar nu săptămâna viitoare, că are treabă.

• „O să particip la multe ședințe CSM, cu subiecte pe care le voi pregăti foarte bine”, spunea Nicușor Dan la începutul mandatului. Atunci când a lansat către șefii magistraților „Ce este cu această debandadă?”.

• Bolojan s-a scuzat inițial că nu a văzut documentarul, dar nu s-a ferit să spună că Predoiu, fost ministru al Justiției și unul dintre puținii lui susținători din PNL, ar purta o parte din vină. După câteva ore, a explicat că faptele sunt vechi. Practic, s-au prescris. După vizionarea materialului Recorder, a făcut câteva declarații bune de predat la lecția „cum să spui nimic în multe cuvinte”. Predoiu n-a scos un cuvânt.

• Locotenenții corupților. Ca la un semn, Realitatea și RTV-ul lui Ghiță au sărit la atac după documentar. Au încercat să discrediteze materialul și jurnaliștii Recorder. Au ajuns la punctul în care cuvântul „onești” a fost folosit ca jignire. Inclusiv donatorii noștri au fost atacați de locotenent-colonelul Anca Alexandrescu. Aceasta a acuzat Recorder de jocuri operative, deși documentarul nostru începe cu clasarea unui dosar de corupție în care erau implicați ofițeri SRI.

• Patronul Realitatea PLUS, Maricel Păcuraru, a beneficiat din plin de sistemul de amânări și schimbări de judecători până la prescriere. Dosarul Poșta Română zace de 10 ani în instanțe. Și n-avem cum să-l uităm pe Dan Voiculescu, patronul Antenelor. Lia Savonea a deschis calea către revizuirea dosarului ICA, iar Voiculescu ar putea primi înapoi milioane de euro. Acum înțelegeți de ce televiziunile lui au făcut slalom printre subiecte ca să evite scandalul din justiție, iar Mircea Badea s-a specializat săptămâna asta în rant-uri împotriva „filmulețului de la Recorder”.

• Guvernul Bulgariei a demisionat după două săptămâni de proteste. Revolta a pornit în urma proiectului de buget pentru anul următor, care prevedea majorări de impozite și cotizații sociale. Și scandalurile de corupție au amplificat furia oamenilor. Bulgaria trece de anul viitor la euro. În țara vecină, au fost organizate șapte rânduri de alegeri parlamentare în ultimii patru ani

• Amânare la pensii, verde la scumpiri. CCR a aprobat scumpirile care ne așteaptă din prima zi a anului următor. Cele mai mari creșteri vor fi la impozitele pe locuințe — 70%. Majorări vor fi și la automobile, cele mai mari la cele mai poluatoare sau cu motoare puternice. Dividendele și câștigurile din criptomonede vor fi impozitate cu 16 procente, cu șase mai mult decât până acum.

• Pregătiri pentru ruperea coaliției. PSD ne amenință cu ieșirea de la guvernare încă de la intrare. Acum își întreabă primarii dacă sunt pregătiți. Luni va fi iar moțiune de cenzură, se cere ieșirea USR-ului de la guvernare. Principala țintă rămâne Diana Buzoianu. În timp ce Grindeanu dă asigurări că partidul nu va vota moțiunea, alți PSD-iști spun că o vor vota cu două mâini.

• Kovesi preia ancheta microbuzelor. Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a sesizat Parchetul European în urma scandalului microbuzelor școlare cumpărate la prețuri umflate din bani PNRR. În unele județe, microbuzele au fost cumpărate cu 90.000 de euro, iar în altele, cu 263.000 de euro.

• Parlamentarii i-au dat cu flit președintelui. Nicușor Dan ceruse schimbarea legii care prevede pedepse mai mari pentru extremism. Senatul a respins luni obiecțiile șefului statului. Urmează decizia deputaților. Președintele a anunțat că va promulga proiectul în orice formă îl va primi.

• UE, în descompunere. Noua strategie de securitate a lui Trump vede Europa ca principalul inamic. Bătrânul continent e acuzat de „ștergerea civilizației” din cauza imigrației. MAGA vrea să rupă Austria, Ungaria, Italia și Polonia de UE, restul statelor fiind catalogate ca „un grup de națiuni aflate în descompunere”. Rusia și președintele suveranist al Poloniei au aplaudat noua strategie. Trump a mai șocat săptămâna asta cu cel puțin două declarații. Le-a spus americanilor nemulțumiți de prețuri să renunțe la creioane și păpuși. Apoi, a amenințat Curtea Penală Internațională cu sancțiuni, dacă nu promite în scris că îl va scuti cu anchetele. I-ar trebui și lui o Lia Savonea.

• Australia este prima țară din lume care a interzis accesul tinerilor sub 16 ani la platformele sociale.

• Un cont social media de clipuri video generate cu AI, care transformă politicieni în bebeluși, a devenit popular într-un timp scurt.

• DE CITIT. WSJ relatează cum a fost extrasă din Venezuela câștigătoarea premiului Nobel pentru Pace, María Corina Machado, care trăia ascunsă de mai bine de un an. Iar El Pais publică povestea neverosimilă a unui soldat ucrainean rănit, care a fost salvat de pe front de o dronă terestră.

• DE VĂZUT. Documentarul New Yorker at 100 de pe Netflix. Este povestea revistei care a marcat jurnalismul mondial. Reportajul despre bomba din Hiroshima și cel despre pericolul pesticidelor au pus bazele mișcărilor pacifiste și ecologiste. Filmul arată detalii inedite din redacție, inclusiv modul în care sunt alese celebrele caricaturi.

• DE VĂZUT. Episodul 5 al emisiunii „Politică la minut” - Mai avem nevoie de Uniunea Europeană?, în care Vlad Adamescu și Răzvan Petri analizează viitorul proiectului european. Criticată pentru că ar fi prea tehnică, birocratică și elitistă, UE ne-a oferit totuși o viață mai bună — și nu doar nouă, românilor. Cei doi politologi explică ce are de câștigat România din apartenența la Uniune, dar și care este rolul real al instituțiilor europene în influențarea politicilor naționale.

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Cu mulți ani în urmă, am ajuns la Tel Aviv, la universitatea internațională, pentru a deprinde tainele limbii idiș, care îmi era întru totul străină. Nu știam în idiș nici măcar un cuvânt.

Începător cum eram, am scris la un moment dat, cum fac școlarii, o compunere în care personaj principal era o pisică. Pisica mea se numea Boris, fiindcă literele b, r și s îmi erau cele mai simpatice din alfabet. Când descoperi o limbă nouă e ca atunci când descoperi un continent nou. Totul reîncepe.

Compunerea mea a fost îndeajuns de bine primită și a sfârșit într-o publicație a universității. A fost singurul meu text în idiș publicat vreodată.

Am fost fericit pentru destinul pisicii Boris și m-am gândit de multe ori că ar trebui să scriu o carte din punctul de vedere al unei pisici. N-am mai scris-o.

A scris însă Grigori Slujitel – un volum încărcat de tandrețe și frumusețe. Pisica lui (motanul Savelie) trăiește la Moscova, ascultă Vivaldi și la un moment dat ajunge să „lucreze” la Galeriile Tretiakov.

În realitate, trăim sub un asalt al rușilor, care au atacat Ucraina și duc un război hibrid cu Europa, dar în literatură încă mai există un alt univers, în care până și textele despre Moscova pot fi emoționante. Mai ales dacă e un oraș descoperit de o pisică.

• 26 de idei importante care vor influența economia, politica și tehnologia în 2026

• Creierul uman are nevoie calm și plictiseală, nu doar de stimulare

• Algoritmul TikTok tinde să prefere conținutul legat de sănătatea mintală

• O comparație a aplicațiilor care pot retușa poze cu ajutorul AI

• Cele mai bune 10 filme ale anului, potrivit The Atlantic

• Bucureștiul apare pe o listă a celor mai bune destinații alternative din 2026