Încă cinci luni de haos

Bună dimineața!

Coaliția care se recomandă pro-europeană pare că a decis data alegerilor: 4 și 18 mai. Nu știm de ce așa târziu. Mai avem așadar aproape cinci luni de haos și nesiguranță. Sunt voci care și-ar dori și mai multe luni. Decizia nu este încă oficială. Poate săptămâna viitoare.

1. Cum se dau voturile când se dau

S-a confirmat că PSD a tras pentru Simion. Asta după ce am aflat că PNL ar fi tras pentru Georgescu. 📹 Tăcerea lui Bolojan pe această temă e grăitoare. În acest timp, presa internațională a început să scrie că puterea s-a cam folosit de bau-baul Rusia pentru anularea alegerilor. 

• Ascultăm și ne întrebăm. Alfred Simonis 📹 s-a destăinuit pe un ton zglobiu în fața lui Ciolacu, pe TikTok: „Îți amintești când ne spuneai să nu îi dăm voturi lui Simion? Să știi că toți i-am dat”. Carevasăzică, strategia PSD despre care vorbea toată lumea e reală. Doar șeful partidului nu știa de ea. Și apar câteva întrebări: Cum se dau voturile când se dau? N-ar trebui măcar un pic investigată povestea asta? Mai are nevoie Georgescu de campanie electorală când Ciolacu se descurcă atât de bine?

• Mai candidează un pic. Crin Antonescu s-a supărat tare weekend-ul trecut și a zis că e posibil să nu mai vrea el să fie candidatul coaliției. Aliații au recunoscut că supărarea fostului lider USL e cam îndreptățită. S-au pus la masă, au stabilit din gură alegerile, iar Ciolacu i-a promis personal că nu va mai candida. Cel puțin deocamdată, Crin Antonescu rămâne candidatul PSD+PNL+UDMR.

• Săracii Europei. România rămâne prima la sărăcie din UE. Șomerii din țară ar putea popula un județ întreg. Din ce în ce mai multe categorii profesionale se pregătesc de proteste după ordonanța despre care Ciolacu spunea că nu este despre sărăcie. Dacă ne uităm la Transelectrica, nu e. Șefii companiei de stat primesc indemnizații duble față de acum doi ani: peste 42.000 de lei brut și au peste 1.000 de euro pentru chirie. Transelectrica este condusă de Ștefăniță Munteanu, un fost consilier județean în Buzău, băiat susținut de știm cu toții cine.

2. Unde a zburat „omul lui Dumnezeu”

Tabăra izolaționistă se mobilizează zilele acestea. Călin Georgescu și-a chemat fanii vineri în stradă, iar el a plecat. Avea treabă în străinătate. Și Simion a sunat adunarea pentru duminică la un protest, zice el, cu zeci de mii de oameni. Numai să nu fie ceață.

• El acolo, ei aici. 🎥 Câteva mii de oameni s-au strâns în fața Parlamentului, acolo unde este și sediul CCR. Au venit cu pancarte precum: „Călin Georgescu, omul lui Dumnezeu” și au scandat „Căline, Căline, poporul e cu tine”. Dar Călin nu era cu poporul, a plecat cu o zi înainte către Frankfurt. „Eu acolo, voi aici”, le-a transmis pe 📹 Facebook Călin Georgescu. În fotografiile surprinse pe aeroport se vede că „omul lui Dumnezeu” avea în urechi căști fără fir, o tehnologie foarte nocivă, după cum spunea el într-un 📹 interviu.

• Protestul lui Simion este organizat precum celebrele mitinguri social-democrate. Însă mobilizarea ascunde un scandal care ar putea rupe partidul. Claudiu Târziu, numărul 2 în AUR, este foarte nemulțumit de rezultatele numărului 1 în alegeri. Unul dintre motive ar fi și faptul că Simion a lăsat-o mai moale cu extremismele în campanie și a pierdut fanii hardcore. De fapt, partidul a luat-o pe calea asta mai moderată încă din 2022, când a luat distanță de Georgescu. Motivul: declarațiile în care îi lăuda pe Antonescu și Zelea Codreanu. După întâlnirea lui George Simion cu ambasadorul Israelului, orice declarații pe astfel de teme au fost interzise în partid.

3. Nori negri la orizont

„Este un an crucial pentru supraviețuirea jurnalismului”, spunea zilele trecute jurnalista filipineză Maria Ressa, laureată a premiului Nobel pentru pace. Adevărul, dovezile, argumentele nu mai sunt la modă. Până și pacea a ajuns doar un slogan electoral.

• Noua hartă a SUA. Anunțul lui Donald Trump că vrea Groenlanda, Canada, Mexic și Canalul Panama a părut o glumă, dar nimeni nu mai râde. Cu o săptămână și un pic înainte de preluarea mandatului, Trump spune că nu exclude folosirea forței pentru a obține Groenlanda. Din orice unghi am privi declarația, tot cu o declarație de război la adresa UE seamănă. Pe lângă valoarea strategică militară, Groenlanda este și o sursă de metale rare folosite mai ales la fabricarea mașinilor electrice pe care le produce și Elon Musk, mâna dreaptă a lui Trump. Alesul americanilor a și postat 📹 harta în care Canada este al 51-lea stat american.

• Musk, bully-ul lui Trump. Cel mai bogat om face campanie pentru extrema dreaptă în Germania. Postează sondaje să afle dacă Statele Unite ar trebui „să elibereze Marea Britanie de guvernul tiranic”. Face glume de autobază la adresa lui Justin Trudeau, premierul demisionar al Canadei. Conspirațiile cu bogații care conduc lumea din umbră devin încet-încet realitate. Toți mogulii tech s-au întrecut în donații pentru fondul lui Trump de inaugurare. Caricaturista Ann Telnaes a ilustrat scena pentru Washington Post, însă conducerea publicației controlate de Jeff Bezos a refuzat-o. Telnaes a demisionat în urma acestei decizii.

• Zuckerberg se aliniază la dreapta. A decis să elimine programul prin care conținutul rețelelelor lui era verificat, un fel de barieră la fake-news. Spune că va prelua modelul lui Musk de pe fostul Twitter, devenit acum o platformă de lansare pentru știri false și conspirații. În acest timp, Curtea Supremă se pregătește să decidă dacă interzice sau nu platforma TikTok în State.

• Arde California. Anunțul lui Trump că 📹 renunță la energia eoliană aproape a coincis cu izbucnirea incendiilor apocaliptice din California. Mii de locuințe au fost distruse, inclusiv ale multor vedete. Focul se vede din spațiu, iar șeriful din Los Angeles a declarat că dezastrul seamănă cu unul provocat de o bombă atomică. 

• Final de capitol. Funeraliile fostului președinte american Jimmy Carter au fost descrise de mulți analiști ca o încheiere a unui capitol din istoria Statelor Unite. Ceremonia a avut loc la Capitoliu, locul luat cu asalt acum patru ani la chemarea lui Trump. Carter a fost un un președinte pacificator, el a negociat primul acord între Israel și o țară arabă, Egiptul. A continuat să lupte pentru democrație și drepturile omului după ce a plecat de la Casa Albă, iar în 2002 a primit Premiul Nobel pentru Pace.

• NATO își testează la noi viteza de reacție. Este vorba despre unul dintre cele mai complexe exerciții militare. Se simulează un atac al Rusiei asupra României, iar Alianța ar trebui să trimită 100.000 de militari pe linia frontului în 10 zile de la începutul conflictului. România a cumpărat și un sistem de doborâre a dronelor. Ne-a costat 60 de milioane de dolari. Partidele ne-au costat costat mai mult anul trecut. 

• Hochei pe apă. Patinoarul din cartierul bucureștean Berceni nu mai poate fi folosit deși au trecut mai puțin de șase luni de la inaugurare. Suprafața de joc a arenei de 10 milioane de euro este impracticabilă acum. Subiectul a trecut pe sub radar, am fost ocupați cu mașina lui David Popovici. 

• Consolarea Ligiei. Deca este noul prorector al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. Pare un premiu de consolare pentru cea care a educat România împreună cu Iohannis. Fosta ministră a Educației și consilieră a președintelui n-a reușit să obțină un loc de senator chiar dacă era prima pe lista PNL Vâlcea. 

• Liber la pesticide. Țara noastră ignoră legislația UE privind pesticidele. Ministerul Agriculturii a aprobat la început de an substanțe care ucid albinele pentru culturile de floarea soarelui. Politico scrie că Bruxelles-ul se teme să ne sancționeze acum de teama unei revolte venite și pe fondul instabilității politice. 

• Armata fără fețe. Se moare în continuare în Gaza. Și din cauza bombelor, dar și a frigului. Noutatea e că militarii israelieni care au participat la misiuni ar putea fi arestați. Un fost soldat abia a reușit să fugă din Brazilia, acolo unde a fost deschis un proces pe numele lui pentru crime de război. Armata israeliană a decis acum ca fețele și numele militarilor să nu mai apară în filmări. 

• După ce și-a petrecut mai bine de jumătate de viață în închisoare, un bărbat condamnat pentru terorism în Canada s-a deradicalizat și încearcă să-și reconstruiască viața.

• Consumul zilnic de cafea este asociat cu aproape doi ani în plus la speranța de viață, potrivit unui meta-review a 50 de studii asupra beneficiilor cafelei.

• DE CITIT. Jurnalistul Derek Thompson a pus cap la cap mai multe statistici care arată că americanii de rând sunt tot mai singuri și mai anti-sociali, ceea ce explică parțial ascensiunea lui Donald Trump.

• DE CITIT. Un pilot Air France este și unul dintre cei mai apreciați dirijori din lume. În viața de zi cu zi, el alternează zborurile de linie și concertele în marile capitale europene.

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Dintre autorii foarte cunoscuți, nobelizați și încă în viață, am doi preferați. Primul este Pamuk (Nobelul din 2006). Al doilea este Llosa (Nobelul din 2010).

Al treilea ar fi Dylan, poetul (Nobelul din 2016) - dar aceasta este o altă poveste.

Pe Llosa îl citesc și îl admir de zeci de ani. Îmi place deopotrivă ca autor de ficțiune („Casa verde”, „Conversație la Catedrală”) și ca eseist („Chemarea tribului” și „Civilizația spectacolului” sunt două dintre volumele mele de căpătâi).

Și chiar la „Civilizația spectacolului” voiam să ajung. Pentru că “Vânturile”, acest Llosa recent (autorul este redutabil octogenar), reprezintă practic o transpunere în ficțiune a ideilor din mai vechile sale eseuri.

Ideile: civilizația care ne-a dat marea cultură a apus și a fost înlocuită de altceva - străin, rece și stupid. Tehnologia accelerează drumul nostru spre neant.

În „Vânturile” (Llosa se referă de-a dreptul la flatulență, ca semn al degradării fizice), personajul principal este un bătrân, un centenar.

Cartea începe, simbolic, la un protest față de dispariția cinematografelor din Madrid, la care – firește – nu-și fac apariția decât alte „fosile”, alte „ruine” umane. „Expirații”.

Llosa e neîndurător cu lumea de astăzi și profețește lumea de mâine, una în care nu va mai fi loc pentru cărți. Deloc.

Pierderea puterilor fizice (și a memoriei) și decăderea civilizației în post-civilizație, în bâlci și prezent perpetuu, în acest gol de sens, de semnificație, toate sunt admirabil legate de geniul literar al lui Llosa.

Obișnuiam să cred că Llosa eseistul îi este superior lui Llosa povestașul. Nu mai sunt la fel de sigur.

Și vorbim despre opera unui autor în vârstă, foarte în vârstă. Care vede însă mai clar și mai departe decât alte mii de autori contemporani puși unii peste alții.

De la înălțimea lui Llosa e clar: civilizația care a făcut posibilă marea cultură chiar s-a prăbușit. Prăbușirea omului continuă.

• Nu încerca să contrazici pe cineva care face o afirmație falsă. Există o metodă mai eficientă de a-l convinge

• Un moderator tv scrie despre cum ne putem proteja atenția într-o cultură a divertismentului

• Dacă rezoluțiile de început de an nu funcționează, încearcă un premortem

  10 sfaturi pentru sănătatea mintală și 7 recomandări pentru a avea mai multă energie în 2025

• O dietă bogată în polifenoli ar putea avea multiple beneficii pentru sănătate

•  Majoritatea suplimentelor alimentare nu-și merită banii. Psyllium este o excepție.

• 5 biserici mai puțin cunoscute de vizitat în Roma