Fost cu diplomă

Bună dimineața!

A trecut un an de la primul tur al prezidențialelor, de când ne-am pomenit cu Călin Georgescu în viețile noastre. Se vorbea atunci despre un moment zero, în care politicienii își întorceau fețele către oameni, în care schimbam din temelii serviciile, în care educația ne poate apăra de manipulări.

Aroganța și impostura sunt tot acolo. Doar fețele sunt noi. Serviciile sunt neatinse, ba au primit noi misiuni. Educația e la pământ și materia se întoarce în timp.

1. O greșeală care ne jenează

Ionuț Moșteanu a demisionat din funcția de ministru al Apărării în urma scandalului diplomelor. El este de 10 ani în politică. În tot timpul ăsta nu i-a verificat nimeni CV-ul? Moșteanu a știut de vulnerabilitatea studiilor, dar totuși a vrut să fie ministru. Și nu orice ministru, ministrul Apărării, o funcție care obligă la o carieră imaculată, să nu aibă dușmanul de ce să te agațe.

• Scandalul studiilor a pornit în vară, odată cu numirea lui Moșteanu la Apărare. Dar controversele au zburat sub radar, ca dronele rușilor. Săptămâna asta, Libertatea a publicat o investigație în care universitatea privată Athenaeum, trecută în primul CV oficial, spune că nu l-a avut niciodată student pe ministru. „Într-un CV făcut în 2016, în viteză, pe un model de pe net, a rămas o greșeală care recunosc că mă jenează”, a venit explicația penibilă a lui Moșteanu.

• O diplomă și multe întrebări. USR-istul a publicat apoi o diplomă de absolvire de la altă universitate privată - Bioterra. Însă, în loc să rezolve problema, mai mult a amplificat-o. Au apărut noi întrebări. Cum a făcut doi ani de studii în unul? De ce diploma e datată 2018 dacă s-a angajat pe baza ei în 2016? A fost angajat ilegal atunci, dacă nu avea diploma recunoscută în CV-urile publice? Fără niște răspunsuri miraculoase, cariera politică a lui Moșteanu se oprește aici.

2. Surfing pe valul suveranist

Nicușor Dan trebuia să fie cel care oprește valul extremist, dar a făcut surfing pe el. A adus curentul ăsta până în strategia de apărare.

• Remorca UE. „România a fost percepută de cetățenii ei ca un fel de remorcă în UE și NATO. E important ca vocea noastră să se audă”, a explicat președintele termenul „independență solidară” apărut în strategia de apărare. Întrebat despre reformarea serviciilor, președintele a declarat senin că „ar trebui o analiză”, dar nu e printre prioritățile lui deocamdată. Poate la anu’. Apoi a recunoscut că nu există un control civil asupra serviciilor pe care le-a aruncat în lupta cu corupția.

• Întrebat de ce apare pe flyere electorale cu Drulă, președintele a răspuns: „Oricine are o poză cu mine poate face orice cu ea”. Nu suntem toți olimpici, dar știm și noi când suntem luați de proști.

• Rezistența din Cotroceni. CCR nu a găsit neclarități în legea împotriva extremismului, cum a semnalat președintele. Nicușor Dan nu renunță însă. Retrimite legea în Parlament, iar argumentul e același. Spune că cei care slăvesc rezistența anticomunistă din munții Făgăraș nu susțin de fapt Mișcarea Legionară. Rezistența anticomunistă din Făgăraș a fost condusă de Ion Gavrilă Ogoranu, fost legionar. După Revoluție, a și pus bazele unui partid cu vederi legionare. Apropo, troița lui Zelea Codreanu a fost înlocuită vineri cu o perie de toaletă.

• Dezamăgitoare au fost și imaginile cu jurnaliștii împinși de un ofițer de presă pe holurile Parlamentului. Acesta încerca să-l apere pe Bolojan de întrebări. Bolojan zice că nu el l-a pus, dar nici nu l-a oprit. L-a ignorat la fel ca pe Nicușor Dan în Parlament.

3. Campanie anti-electorală

Campania electorală din Capitală se desfășoară în același climat tensionat, dar amuzant de privit din afară. Candidații par că trag să piardă voturi, nu să câștige. Dacă nu v-ați decis pe cine votați pe 7 decembrie, portretele candidaților realizate de Recorder vă așteaptă.

• Ciucu, rușii și Parchetul. Ciucu s-a gândit să-și facă campanie pe spatele slăbiciunii statului. După ce a apărut informația că sute de cetățeni ruși au obținut ilegal documente românești, candidatul PNL s-a lăudat că el a inițiat destructurarea rețelei. Parchetul General l-a contrazis printr-un comunicat. Bine că n-a făcut-o pe rețele, Ciucu ar fi șters comentariul.

• Dreapta, spre stânga. Drulă, lovit în plin de demisia colegului Moșteanu, a împrumutat tema principală a campaniei Anei Ciceală: locuințele accesibile. O temă tradițional de stânga, deloc potrivită unui partid cu membri care își fac poze cu Javier Milei. Drulă îi propune lui Ciceală un parteneriat. De fapt, o retragere contra unei eventuale funcții. Și Daniel Băluță și-a amintit că este într-un partid de stânga și plusează cu ajutoare pentru chirii și căldură.

• Dezbateri doar în online. Dacă vreți dezbateri cu candidații, să-i scrieți lui Moș Crăciun! Candidații nu vor așa ceva. Preferă să se înjure în online. Ciucu spune că nu crede în „seriozitatea unor dezbateri organizate de prietenii candidaților”. Oricum nu vrea cu Drulă, pentru că l-a făcut „porc sau ceva de genul acesta”. Anca Alexandrescu nu vrea la televiziunile care „au girat lovitura de stat”. Acum s-a supărat și suveranista Anamaria Gavrilă pe ea. A descoperit că independenta lui Simion ar avea legături cu serviciile.

Dacă ești în București în weekendul 6-7 decembrie, ne putem întâlni la Mezanin Market unde Recorder va avea un stand cu produse din shop. Mezanin Market are loc în intervalul 10.00 - 18.00 la Palatul Universul, pe strada Ion Brezoianu, nr. 23-25.

Articolele de la târg au un adaos cuprins între 5 și 10 euro, bani care se transformă într-o donație pentru jurnalismul realizat de Recorder.

În cazul în care nu poți ajunge la Mezanin Market, dar îți dorești un produs din shop, poți da comandă online cel târziu pe 15 decembrie ca să-ți fie livrată până în ajunul Crăciunului.

• Cât mai pierdem. Vineri a fost ultima zi pentru îndeplinirea a patru jaloane din PNRR: conducerea AMEPIP, conducerea la companiile energetice, membrii în consiliile de administrație de la drumuri și blestematele alea de pensii speciale. 800 de milioane de euro pierdem dacă nu atingem toate pragurile. Lia Savonea a trecut sigur unul, cel de la noua locuință de serviciu din centrul Bucureștiului.

• Sex contra promovare. Alexandru Toader, fiul lui Tudorel Toader, este acuzat de mai multe studente de hărțuire sexuală. Una dintre ele spune că lectorul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași ar fi cerut favoruri sexuale în schimbul unor note de trecere la examen. Toader Jr. a refuzat să comenteze. Seniorul a acuzat „o campanie defăimătoare”. Polițiștii s-au sesizat, iar lectorul nu mai predă acum.

• Curent gratis pentru prieteni. Hidroelectrica a furnizat curent timp de mai mulți ani fără să factureze unor firme conectate politic și unor instituții religioase. În urma investigației Recorder, ministrul Energiei a trimis corpul de control la companie. Cazurile au ajuns la DNA și DIICOT în urmă cu trei ani. Plângerile au fost clasate anul acesta.

• Acordul rușilor a picat. Acordul pe care Trump îl forța pe Zelenski să-l semneze săptămâna trecută era de fapt scris de ruși. De asta și semăna cu o capitulare a Kievului. Acum, după ce europenii s-au băgat în negocieri, Putin spune că nu mai semnează nimic. După eșecul planului, Viktor Orban s-a dus la Moscova să-l împace pe Putin. Rușii ne pregătesc pentru ziua în care vor apărea dovezi că Trump a colaborat cu KGB-ul, iar ucrainenii sunt în mijlocul unui scandal de corupție fără precedent.

• Pace cu sute de morți. Hamas transmite că e gata să reia războiul după ce Israelul ar fi violat acordul de pace de 500 de ori în 44 de zile, ucigând 342 de civili. Armata israeliană a anunțat „vaste operaţiuni” și în Cisiordania. Primele efecte s-au văzut. Doi palestinieni au fost uciși după ce s-au predat.

• Patrioții americani din Rusia. O mutare surprinzătoare a platformei X condusă de Elon Musk a deconspirat zeci de influenceri, mai ales din zona MAGA. Fiecare cont a afișat locația de unde se fac postările. Așa am aflat că mulți utilizatori cu milioane de urmăritori în State sunt de fapt din Rusia, India sau Nigeria. Opțiunea a fost dezactivată la scurt timp după izbucnirea scandalului.

• Un fotoreportaj Washington Post despre cum arată fericirea în țări ca Finlanda, Indonezia, Jamaica sau Senegal.

• Un proiect rezidențial pentru persoane în vârstă a câștigat cel mai prestigios premiu pentru arhitectură din Marea Britanie

• DE CITIT. Fostul președinte UDMR Marko Bela explică de ce votul reprezentanților formațiunii împotriva unei rezoluții a Parlamentului European pe tema egalității de gen, alături de AUR și POT, nu servește interesele comunității maghiare din România. Totul pleacă de la sobă, scrie Marko Bela.

• DE CITIT. O explicație pentru epidemia de singurătate din SUA: tot mai mulți bărbați tineri se retrag din lume și se refugiază în pornografie și pariuri.

• DE VĂZUT. Documentarul „După cioate” a apărut în cinematografe. Personajele principale sunt doi regizori și un activist care expune mafia lemnului din România. Călătoria ia o turnură dramatică atunci când cei trei sunt atacați de 12 indivizi. Camerele sunt distruse, iar toate materialele filmate sunt pierdute. Filmul urmărește din interior și investigația Recorder privind motivele din spatele agresiunii. 

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

La fiecare sfârșit de toamnă, parcă de nicăieri, mi se face dor de Milan Kundera. Îl recitesc atunci, în timp ce ziua scade și noaptea crește, și lumea e, de la an la an, tot mai departe de frumusețea paginilor sale tot mai vechi.

După Kundera, viața chiar asta este, ar trebui să fie limpede: o sărbătoare a neînsemnătății.

Milan Kundera a reușit imposibilul la care visează dintotdeauna romancierii: a împăcat tragedia cu comedia.

În ultima sa mare carte, Kundera aduce la un loc tot ce contează în literatura sa, și în viață. Umorul (atât de cehesc!), lipsa de însemnătate, efemerul, frivolul, cruzimea absurdă a istoriei mari, eternul feminin, hazardul.

Kundera a fost un martor care și-a înțeles epoca. I-a înțeles pe Stalin, pe Hrușciov, pe bătrânul Kalinin. Felul în care râde de ei (în timp ce ei au râs de o lume întreagă) e liniștitor.

Kundera ne vede drept ceea ce suntem: marionete, părtași într-un teatru de păpuși în care păpușarii sunt la rândul lor păpuși în alte mâini.

E o carte care reușește să salveze gluma în epoca noastră sumbră de idioți cu convingeri și fără zâmbete.

Într-un interviu dat lui Philip Roth în 1980, Milan Kundera numea unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-a învățat dincoace de Cortina de Fier, în plină epocă stalinistă: că trebuie să se teamă de oamenii fără umor.

Așa – din permanentul morcov amplasat teatral, „performativ”, în dos – îi recunoști pe fanatici, siamezii dintotdeauna ai imbecililor și ai călăilor.

• O prelegere despre efectul coroziv al inteligenței artificiale asupra creativității umane

• Un smartwatch este un compromis bun în ce privește accesul copiilor la tehnologie

• Cum să fii ambițios fără să îți pierzi sufletul

• Dorul de casă este o formă de suferință cu migranții care trăiesc toată viața

• Creierul are cinci etape de dezvoltare, iar maturitatea începe după 30 de ani

• De ce sunt atât de multe pisici pe străzile din Istanbul