Două hore, două erori

Bună dimineața!

Pare că a devenit exclusiv responsabilitatea presei să citească legile cu atenție. Miniștrii nu se mai pot concentra din cauza luptei electorale. Se pun la cale strategii și nu mai e timp și energie pentru românii bolnavii. Nici măcar pentru cei mai bolnavi. Și nici n-a început oficial campania sau campaniile.

1. Omul fără concediu

• O lună fără președinte. La începutul săptămânii, Klaus Iohannis s-a întâlnit cu premierul vietnamez și cu mai mulți ambasadori. Ultima activitate din programul președintelui a fost pe 18 decembrie. Ar fi cam o lună de hibernare politică. A nu se citi concediu.

• Administrația prezidențială a anunțat într-un comunicat transmis ziarului Libertatea că: „începând de la depunerea jurământului în funcție, președintele Klaus Iohannis nu s-a aflat în concediu de odihnă, în sensul noțiunii definite de legislația muncii”. Este, probabil, singurul român cu zero zile de concediu în acești ani. E și normal să mai facă gafe, intervine sindromul burnout după atâta muncă și stres.

• La finalul acestui an, Administrația Prezidențială a publicat sumele cheltuite pentru deplasările președintelui din 2023. 41 de milioane de lei ne-au costat vizitele lui Klaus Iohannis în 34 de țări. Suma este de peste două ori mai mare decât cea din 2022. Președintele nu a comunicat cât au costat zborurile lui private deși peste 40.000 de români i-au cerut aceste informații.

2. Mica Unire, marea campanie

Cei mai mulți dintre politicienii noștri profită de orice ocazie solemnă să puncteze la impresia artistică în fața electoratului. Mica Unire a fost un moment perfect.

• Marcel Ciolacu a furat startul. Pe 23 ianuarie, liderul social-democraților a postat pe Facebook fotografii de la întâlnirea cu un țăran din Vrancea. „Nu poate decât să mă inspire, să mă motiveze mâna brăzdată de greutăți a țăranului român”, a scris Ciolacu deasupra imaginilor. Bărbatul în port tradițional s-a autointitulat „țăranul sărac al UE”.

• Unire cu garduri. La București, Iohannis și Ciolacu au citit obișnuitele discursuri înflăcărate. Hora Unirii a fost una timidă. Doar Nicușor Dan a stricat plictiseala. La Iași, măsurile de securitate au fost comparate cu cele de la un summit NATO. Oamenii veniți să vadă ceremonia au fost ținuți cu garduri departe de scenă. Abia au reușit să audă discursurile poticnite. La final, politicienii s-au prins în două hore: una a celor de la PSD și PNL, cealaltă a celor de la AUR.

• De ce măsurile de securitate. Fiind an electoral, autoritățile au încercat să evite orice fel de incidente. Asta după ce, anii trecuți, Ciucă și Ciolacu au fost huiduiți, Simion a fost atacat cu cerneală, iar primarul Iașiului cu iaurt.

3. Rafila, două erori într-o săptămână

Ministrul Sănătății este din nou contestat. În doar o săptămână, instituția pe care o conduce a comis două „erori de redactare” care ar fi putut avea consecințe grave.

• Prima eroare de redactare. Ministerul Sănătății a speriat pacienții cu cele mai grave boli cronice. A publicat un proiect de lege în transparență decizională în care scrie că pacienții cu cancer sau diabet, de exemplu, nu mai au analizele decontate în termen de cinci zile de la eliberarea biletului de trimitere. Imediat după ce subiectul a apărut în presă, ministerul și-a recunoscut greșeala. Intenția era ca doar pacienții post-Covid-19 să fie scoși de pe lista celor cu analize decontate.

• A doua eroare de redactare. În Monitorul Oficial a apărut recent un ordin al ministrului Sănătății în care scria că farmaciile pot elibera, fără rețetă, antibiotice pentru următoarele 72 de ore. Adică vine omul cu o măsea umflată, o infecție, și farmacistul îi dă antibiotice care să-l țină trei zile. La scurt timp, Rafila a declarat: „Am avut de la început în vedere durată de 48 de ore. A fost o eroare”. Tot el a spus că nu se poate verifica dacă o persoană a luat doza de urgență de antibiotice de la toate farmaciile din orașul lui.

• Planul e doar un plan. Bolnavii oncologici așteaptă și acum Planul Național de Combatere a Cancerului. Deși a fost promulgat din 2022 și ar fi trebuit să intre în vigoare la începutul anului trecut, nici acum nu este pus în aplicare sută la sută. Bolnavii de cancer au cerut inclusiv în stradă să li se permită să trăiască. Unii dintre ei nu mai sunt acum în viață.

Susține Recorder prin redirecționarea impozitului pe venit

Faptul că citești aceste rânduri într-un newsletter Recorder nu se datorează numai jurnaliștilor care le-au scris. Se datorează și celor care ne-au susținut financiar de-a lungul timpului și ne-au ajutat să ne dezvoltăm. Datorită lor am mărit echipa și ne-am diversificat conținutul: pe lângă investigații, am adăugat o emisiune de știri, două emisiuni din zona de opinie/dezbatere, dar și newsletter-ul săptămânal pe care îl citești acum.

În acest moment, o parte importantă din bugetul Recorder este asigurată de formularele 230, prin care mii de oameni au ales să ne susțină, redirecționând 3,5% din impozitul pe venit către Asociația Recorder. Este vorba de o facilitate fiscală prin care statul îi permite fiecărui cetățean să decidă cum e folosită o părticică din taxele pe care le plătește. Formularul 230 reprezintă, practic, o înștiințare pe care cetățenii o trimit către stat: doresc ca acest segment din taxele mele să se ducă la organizația X.

Vă putem confirma că statul român, cu toate problemele lui, respectă aceste înștiințări și chiar redirecționează banii către organizația pe care o alegi. Anul trecut, 12.000 de oameni au completat formulare pentru Asociația Recorder, iar asta ne-a permis să creștem bugetul de dezvoltare. La începutul acestui an, echipa Recorder se mărește cu cinci oameni, în primul rând datorită susținerii financiare venite din partea publicului.

Zilele acestea s-a deschis o nouă sesiune de depunere a formularelor 230, așa că dacă vrei să susții activitatea Recorder fără a fi nevoit să scoți vreun ban din buzunar, poți completa formularul 230 de pe site-ul nostru. Durează mai puțin de un minut, formularul se va genera automat, iar noi ne vom ocupa să îl încărcăm în spațiul virtual al ANAF. Îl poți completa în drum spre casă, când ieși de la serviciu, cât timp aștepți să-ți iei cafeaua de dimineață sau copilul de la școală. Apropo, dacă lucrezi în sectorul IT, de anul acesta poți redirecționa și tu cei 3,5%.

Dacă ai completat deja, dar vrei să ne ajuți în continuare, poți trimite formularul către un membru al familiei, un prieten sau un coleg de muncă.

Îți mulțumim pentru susținere!

• Familia de la ANCOM. Valeriu Zgonea, președintele ANCOM, a vrut să își restructureze instituția, așa cum a cerut Marcel Ciolacu, fostul său coleg de partid. Ce a ieșit a ajuns, însă, pe masa Comisiei Europene. Sindicatul angajaților a acuzat „imixtiunea politicului” în acest set de măsuri. Să nu uităm că printre salariații ANCOM se numără și soția lui Valeriu Zgonea.

• Performanța n-a trecut vama. Ion Cupă, șeful Autorității Vamale Române, a fost demis la sfârșitul săptămânii trecute din cauza lipsei de performanță. Dar nu s-a supărat prea tare. În doar câteva zile a devenit secretar general adjunct la ANAF. „Nu există ca ANAF și Autoritatea Vamală să aibă conduceri lipsite de performanță. Sunt cele mai importante instituții ale statului român”, a spus ministrul Finanțelor după demiterea lui Cupă.

• Limita libertății de exprimare. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a dat trei amenzi după ce o expoziție organizată la Palatul Dacia România a supărat BOR. Lucrarea care n-a fost deloc pe placul Bisericii au fost o instalație cu Iisus răstignit în boxeri și cu coarne de cerb pe cap. Muzeul București, Fundația Art Society și curatoarea Ruth Hibbard au fost amendați cu 5.000 de lei. Artistul a scăpat cu un avertisment. „S-a depășit limita libertății de exprimare”, a explicat decizia directorul CNCD.

• Cel mai aproape de catastrofă. Ceasul Apocalipsei, creat de Einstein și Oppenheimer, arată că mai avem 90 de secunde până la dezastru. Oamenii de știință spun că amenințările nucleare, schimbările climatice și boom-ul tehnologic sunt riscurile care ne țin aproape de sfârșit. Ceasul a fost creat în 1947, în timpul războiului rece, și este actualizat în fiecare an. Momentul actual este cel mai periculos din istorie.

• Doamna Formenti produce brânză italienească într-un sat din România. O italiancă mutată de 20 de ani în România a construit un proiect social care susține tinere venite din centre de plasament. Ele locuiesc în aceeași casă și se întrețin din producția și vânzarea de produse lactate.

• Nu doar știri negative. Washington Post recapitulează câteva dintre lucrurile bune care s-au întâmplat anul trecut în știință și medicină.

• DE CITIT. Cum ajunge un promotor de cluburi de noapte să ușureze accesul la apă curată pentru milioane de oameni? Nu este scenariul unui film, ci povestea de viață a lui Scott Harrison, fondatorul charity:water, una dintre cele mai admirate organizații nonprofit din lume. Parcursul lui, cu greșeli și lecții învățate din mers, poate fi citit în cartea sa autobiografică. (o recomandare de la Roxana Stan)

• DE ASCULTAT. Antrenorul Jurgen Klopp tocmai și-a anunțat plecarea de la Liverpool, la finalul acestui sezon. BBC Sounds 🎧 i-a făcut cu ceva timp în urmă un portret în care putem vedea puțin din Klopp dincolo de treningul roșu și de șapca neagră. Un moment petrecut înaintea finalei UEFA Champions League din 2019 produce o emoție care nu mai e despre fotbal. (o recomandare de la Cristian Delcea)

• DE ASCULTAT. 🎧 O analiză marca „The Daily”, de la NY Times, care arată cât de confuzi, deconectați și nefericiți se simt, de fapt, milioane de oameni care au ales să muncească după un program hibrid. (o recomandare de la Andrei Udișteanu)

• DE CITIT ȘI DAT MAI DEPARTE. O poveste revoltătoare despre un profesor de la Facultatea de Jurnalism din București care a manifestat asupra studentelor sale comportamente repetate de abuz de putere și hărțuire sexuală. Multă vreme această temă a fost tabu, iar mulți adolescenți și tineri nici măcar nu au știut că sunt niște victime. De share-uit mai ales cu elevii și studenții din jurul vostru. (o recomandare de la Cristian Delcea)

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

În toamna anului trecut, pe 10 octombrie, s-au împlinit șaizeci de ani de când a murit Edith Piaf, cea mai cunoscută pariziancă din secolul XX.

I-am onorat atunci ziua cumpărând un vinil cu muzica ei, pe care l-am ascultat de sute de ori și încă îl mai ascult. Îi știam toate cântecele de ani de zile, dar știam destul de puține despre Edith Piaf - majoritatea legende.

Că s-a născut chiar pe un trotuar dintr-un cartier rău famat al Parisului, că era fiica unui acrobat și al unei cântărețe de circ, că și-a petrecut copilăria într-un bordel din nordul Franței, fiind îngrijită de prostituate, câte și mai câte... Și că a murit tânără, dintr-un cancer de ficat.

Avea patruzeci și șapte de ani, avusese câteva afaceri sentimentale extrem de popularizate și cu siguranță că repertoriul ei avea să fie etern. De la “Padam, padam” la „La vie en rose” la „Non, je ne regrette rien”, imnul universal al orgolioșilor.

Dar cam asta era tot ce știam despre Edith Piaf. Puțin – aproape nimic! Lucrurile nu puteau să rămână așa.

Am căutat o biografie care să mă lumineze. Am găsit-o: „Edith Piaf. Fără iubire suntem nimic”. De Jean-Dominique Brierre, tradusă din limba franceză de Vasile Savin. Editura Rao.

Am citit-o cum se spune pe nerăsuflate. Iar la sfârșit am spus ceea ce trebuia spus: Într-adevăr, ce viață!

O a doua Edith Piaf nu va mai exista. Asta e cât se poate de limpede. Măcar să nu o uităm pe prima Edith Piaf, singura. A fost un personaj grozav și tragic. Altfel nu s-ar mai povesti.

• Un reminder că nu suntem obligați să punem pe internet fiecare moment semnificativ din viața noastră

• 9 feluri în care poți folosi social media cu mai multă intenție și moderație

• Un fotograf francez a creat un experiment prin care a învățat doi șobolani să-și facă selfie-uri. Nu s-au mai putut opri.

• Există diferențe între motivele pentru care bărbații și femeile pun capăt unei relații 

• Suplimentele nutritive nu pot înlocui antrenamentele, nutriția și somnul

• 10 city-break-uri relaxante în Europa și câteva locuri unde e cald chiar și iarna

• 📷 O listă cu 100 de fotografii adorabile cu animale, trimise de cititorii The Guardian