An decisiv pentru democrație

Bună dimineața și bine v-am găsit în 2024!

Eu sunt Claudiu Radu și sunt mândru că am intrat în echipa Recorder. Am 20 de ani de experiență în presa scrisă, online și TV și vă voi aduce cele mai importante știri ale săptămânii. Voi încerca să le condimentez pe ici pe colo cu un strop de umor și o notă de ironie.

Avem nevoie și de așa ceva într-un an cu alegeri în 60 de țări, două mari războaie și alertă climatică extremă. „Până la sfârșitul anului 2024, vom ști dacă democrația trăiește sau moare”, spune jurnalista Maria Ressa, laureată a premiului Nobel pentru pace.

1. Campanie din primele zile ale anului

La noi, politicienii nu au avut răbdare să terminăm sarmalele din frigider. S-au grăbit să înceapă campania electorală pe 2024.

• Cu Dumnezeu înainte de alegeri. Ciolacu a mers la muntele Athos în primele zile din an. Și-a lăsat aroganța și hainele scumpe acasă. L-am văzut cum a intrat umil în biserică, parcă nici nu era el. Rețeta creștinului smerit pare a fi cea mai încercată înainte de alegeri. Ciucă, Ciolacu și Simion nu ratează nicio biserică. Numai să-i filmeze cineva.

• Basm electoral. Povestea cu Iohannis la șefia Consiliului European le-ar pica mănușă colegilor liberali. Ciucă ar deveni președinte interimar și ar ieși din umbra lui Ciolacu înaintea alegerilor prezidențiale. Numai că despre instalarea lui Iohannis la Consiliu se vorbește doar în România. La Bruxelles nu s-a auzit de așa ceva. Între timp, PNL încearcă unirea localelor cu primul tur prezidențial. Se jură că e doar pentru a salva bani și să nu strice anul școlar. Nicio legătură cu misiunea aproape imposibilă de a mobiliza aparatul din teritoriu de patru ori într-un singur an.

• Caravana penală. AUR are alte probleme. Un fost membru al partidului a sesizat DNA în legătură cu banii din subvențiile de la stat pentru caravana medicală. În dosarul penal pentru coruperea alegătorilor apar numele tuturor liderilor alianței. Nu-și fac însă mari griji, au mai găsit un protest cu vizibilitate care le-ar mai putea aduce niște voturi, cel al transportatorilor și fermierilor.

2. Revoluționarul a depus armele

Marcel Ciolacu a decis că nu mai vrea să fie luptător cu rol determinant în Revoluție.

• Un pas înapoi. Actualul șef al Guvernului a anunțat că renunță la procesul cu statul în care este premier. Decizia vine după ce, cu doar două săptămâni înainte, Ciolacu l-a dat afară pe șeful secretariatului care a îndrăznit să-i refuze tocmai titlul de luptător cu rol determinant.

• Context. Totul a pornit de la investigația Recorder care a arătat că dosarul de revoluționar al lui Marcel Ciolacu are găuri mai mari decât steagurile fluturate în 1989. Subiectul a fost ignorat însă de toate televiziunile de știri, semn că banii care vin de la partide către marile stații TV își fac bine treaba.

3. Lecția de umilit profesorii

Până se lămuresc profesorii dacă elevii pot intra în școli pe aceeași ușă cu ei, trebuie să decidă dacă e prea frig să iasă din nou în stradă. Asta după ce ministrul Educației s-a dezis de promisiunea ca profesorii debutanți să aibă salariu net de 4.600 de lei de la 1 ianuarie.

• Martor mut la promisiune. „Promisiunea nu a fost a mea, a fost a ministrului Muncii de la acea vreme”, a spus sec Ligia Deca. Asta deși făcea parte din același Guvern și a apărut lângă ministrul Marius Budăi în momentul promisiunii. De ce n-a spus nimic? „Puteam să contrazic un ministru care avea în atribuții această lege sau să prevăd ce se va întâmpla economic cu situația României?”. 

• Nicule, mai dă-le 1.000 de lei! Promisiunea lui Budăi a fost cea care i-a permis lui Marcel Ciolacu să se așeze pe fotoliul de premier lăsat călduț de Nicolae Ciucă. Sindicatele din educație au oprit atunci greva care bloca deja de prea mult timp rotativa. La șase luni după anunț, salariile profesorilor debutanți sunt cu 1.000 de lei mai mici decât spunea ministrul Muncii la mijlocul anului trecut.

• Anul promisiunilor. Marius Budăi nu mai este în prezent ministrul Muncii, a plecat din funcție după scandalul azilurilor. În locul lui a fost pusă Simona Bucura-Oprescu. Nici ea nu a promis nimic, așa că măririle de salarii din educație rămân în aer.

Salutări din redacția Recorder, unde ne-am întors la butoane cu idei noi și cu bateriile încărcate. Motivația noastră nu se datorează doar începutului de an, ci și întâlnirilor pe care le-am avut în luna decembrie cu oamenii din comunitatea Recorder.

Așa cum vă povesteam în edițiile anterioare ale newsletterului, am participat la târgul de Crăciun de la Mezanin Market, din București, cu produse din shopul Recorder. Iar dacă vi se pare curios să dați peste o redacție de presă la un târg de Crăciun, nu sunteți singurii. Doar nu degeaba ne-au întrebat și alți participanți de la târg: „voi nu sunteți cei cu jurnalismul, nu?”. Ba da, noi eram, pentru că jurnaliștii au nevoie din când în când să se încarce cu energia publicului.

La târg ne-au vizitat elevi de liceu, studenți, angajați din sectorul public și din cel privat, pensionari, dar și patrupede, de talie medie sau mare. Am vorbit despre tineri care pleacă din țară chiar de pe băncile școlii și despre sisteme educaționale din Europa, despre cetățeni perseverenți, care se luptă cu autoritățile locale, dar și despre curiozități legate de materialele pe care le realizăm. Am primit încurajări, am împărtășit dorința de a face mai mult și, nu în ultimul rând, am redescoperit speranța că împreună putem scoate la iveală adevărul.

Pentru că n-am apucat să o facem atunci, vă mulțumim acum tuturor celor care ne-ați vizitat, ne-ați strâns mâinile, ne-ați adresat o vorbă bună sau ne-ați cumpărat produsele din shop. Împreună suntem mai puternici, iar Recorder nu ar putea exista fără voi. Fără toți cei care ne susțineți, oriunde v-ați afla.

Știm că v-ați bucura să venim în mai multe localități din țară. Este ceva ce ne dorim și noi să se întâmple și promitem că vom ține cont de asta. Până atunci, însă, dacă sunteți în Constanța pe 20 ianuarie, colega noastră Anca Simina va participa la un eveniment public despre importanța avertizorilor de integritate într-o societate sănătoasă. Vă puteți înscrie aici.

• Angajat la bătrânețe. Socrul lui Victor Ponta a fost numit în Consiliul de Administrație al Romsilva. Asta după ce a fost urmărit penal în dosarul retrocedărilor care au lăsat aceeași Romsilva fără 44.000 de hectare de păduri. Ilie Sârbu (73 de ani) a scăpat după ce faptele s-au prescris anul trecut. În același an a încasat 325.000 de lei - salariu de la Curtea de Conturi, încă 72.000 de lei - pensie normală, plus 52.000 de lei - pensie specială de la Senat.

• Pensionați la tinerețe. În timp ce socrul septuagenar al lui Ponta s-a reapucat de muncă, aproximativ 2.500 de polițiști au ieșit la pensie numai în luna decembrie. Toți au cel mult 50 de ani. În total, 10.000 de angajați ai MAI s-au pensionat în 2023. Calculele sindicatelor arată că, dacă ar fi continuat să muncească după 1 ianuarie 2024, salariile lor ar fi fost mai mici decât pensiile. Avem și 44 de magistrați ieșiți la pensie în ultimele șase săptămâni. Printre ei, și celebrul Cristi Danileț, în vârstă de 48 de ani.

• Tortură pe motive politice. Nikola Sandulović, unul dintre liderii opoziției sârbe, ar fi fost răpit și torturat de serviciile secrete de la Belgrad. Acesta ar fi rămas paralizat în urma bătăilor primite. Avocații lui spun că este internat într-un spital militar și nu poate fi vizitat. Sandulović a vizitat mormântul fondatorul Armatei de Eliberare a Kosovo, ucis de poliția sârbă în 1998, în timpul războiului. Gestul politicianului a fost criticat în termeni duri în presa de stat.

• Plastic 2O. Cercetătorii de la Universitatea Columbia au descoperit că apa îmbuteliată conține și de o sută de ori mai multe particule de plastic decât se credea până acum. Un litru de apă are 240.000 de particule din șapte tipuri de plastic. Acestea pot invada celule și chiar țesuturile organelor. Deschidem robinetul până la următorul studiu despre particulele de rugină din apă.

• Cel mai scump fotbalist din istoria României. Radu Drăgușin, fundașul de 21 de ani care a jucat până acum în Italia, la Genoa, a fost transferat la Tottenham Hotspur. Englezii vor plăti în total 31 de milioane de euro pentru român. Recordul era deținut până acum de Adrian Mutu, care a fost cumpărat de Chelsea cu 19 milioane de euro de la echipa italiană AC Parma.

• Piano therapy. Tatiana Dănciulescu, psihopedagog și logoped, folosește o metodă terapeutică complementară pentru a îmbunătăți starea copiilor diagnosticați cu autism. Ea explică într-un interviu cum a descoperit conexiunea dintre cântatul la pian și îmbunătățirea stării copiilor cu autism.

• Femeia din spatele unui tratament revoluționar. Un interviu cu cercetătoarea daneză care a descoperit medicamentul cu rezultate spectaculoase împotriva diabetului și obezității. Compania care îl produce are acum cea mai mare valoare de piață din Europa, mai mare decât Daimler, Bayer, Lufthansa și BMW la un loc.

• 🎥 Patru fiice. Câștigătorul premiului pentru cel mai bun documentar de la Festivalul de la Cannes în 2023 are un concept atipic pentru un documentar și spune o poveste puternică despre violența în familie, despre descoperirea feminității într-o cultură arabă, despre traume transgeneraționale. Rulează începând de ieri în cinematografele din România. (o recomandare de la Alina Păduraru)

• O scurtă istorie a Hamas. Der Spiegel arată cum o grupare islamistă minoră din Gaza a devenit o organizație teroristă atât de periculoasă, sub conducerea lui Yahya Sinwar, care a stat peste 20 de ani închis în Israel. (o recomandare de la Alex Enășescu)

• 📷 Vederi din anii ‘80. Fotograful Andrei Bîrsan scoate din arhiva sa o colecție de fotografii despre realitatea cotidiană din ultimul deceniu de comunism. Deschiderea vernisajului: miercuri, 17 ianuarie, orele 18:00, la Muzeul „Undeva în Comunism”, din Str. Covaci, nr. 6, București. (o recomandare de la Cristian Delcea)

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Victor E. Frankl (născut în 1905) a fost prizonier la Auschwitz și a supraviețuit. A ajuns unul dintre cei mai importanți profesori de psihiatrie. A predat la Viena.

Cum li s-a întâmplat îndeobște supraviețuitorilor, a trăit mult. S-a stins la nouăzeci și doi de ani, în 1997, lăsând în urmă o carieră impresionantă. A scris douăzeci și nouă de cărți, care au fost traduse în peste douăzeci de limbi.

Cea mai faimoasă dintre ele este chiar „Omul în căutarea sensului vieții”. A devenit un best-seller internațional, deși autorul ei intenționa să o publice anonim și nu a căutat niciodată succesul.

Dar, așa cum scrie chiar Victor E. Frankl, succesul vine îndeosebi la aceia care nu îl caută (vine ca o consecință, “un efect secundar necăutat al dedicării față de o cauză mai mare”).

Cartea a făcut carieră pentru că se baza pe o experiență personală extremă: cei trei ani petrecuți de Victor E. Frankl la Auschwitz.

Și mai ales pentru că răspundea la o întrebare fundamentală în secolul XX, secolul lagărelor de exterminare și al bombelor atomice: Ce sens are viața?

Victor E. Frankl oferă un răspuns, pe care nu îl voi reda aici, desigur. Citiți!

Și gândiți-vă că „Omul în căutarea sensului vieții” a avut deja o sută de ediții în limba engleză. Unii, deloc puțini, știu deja răspunsul.

• Autocritica are o listă cu mașinile electrice disponibile în România în 2024

• 24 de sfaturi pentru un început de an mai luminos

• 3 strategii de la un neuropsiholog pentru cei care au tendința de a gândi și a face mai mult decât este nevoie

• Avem o singură viață. Merită să o petrecem cu ochii în telefon?

• Cât de nesănătos este să mănânci noaptea târziu și cum poți să te recuperezi după o noapte nedormită

• Tot ce trebuie să știi despre diferitele tipuri de sare

• 10 locuri de vizitat în noul an via Wall Street Journal și 10 destinații din Franța și din împrejurimi alese de Le Monde

Mulțumim că ne urmărești. FWD către prieteni sau răspunde la e-mail dacă vrei să ne spui ceva.

Dacă nu ești încă abonat, te poți înscrie aici.