Culisele prezidențialelor

Bună dimineața!

Toți candidații noștri la prezidențiale s-au cocoțat pe valul de naționalism feroce care bântuie Europa.

Neconfirmatul Ciolacu nu mai tace cu patriotismul economic și ne cere să votăm românește. Geoană folosește cuvântul patriot în loc de virgulă. Ciucă e în slujba țării de când se știe. Lasconi și-a dus crucea la consultări. De Șoșoacă și Simion nu mai zicem.

De fapt, la Simion ar fi ceva de zis. Este singurul care a și anunțat ce măsuri ar vrea el să ia. Culmea, unele de stânga: taie rate, dă apartamente ieftine. Putea să promită la fel de ușor și că vom câștiga următorul campionat mondial de fotbal.

1. Alegeri comasate cu Ziua Națională

În copilărie, la meciurile de fotbal din fața blocului, câte un copil mărea poarta adversarilor mutând pietrele sau papucii care țineau loc de bare. Așa a procedat și Ciolacu cu datele alegerilor.

• Când alegem. După un teatru ieftin în coaliție, Guvernul a stabilit când vor avea loc prezidențialele și parlamentarele. Primul tur pentru președinte a fost programat pe 24 noiembrie, pe 1 decembrie vom alege parlamentarii, iar pe 8 decembrie va fi turul doi la prezidențiale.

• Doar două observații. 1. Fasolea cu ciolan de Ziua Națională va putea fi condimentată foarte ușor cu gogonele electorale. 2. Pauza de două săptămâni între tururile prezidențialelor ar fi fost stabilită cu un singur scop: demolarea contracandidatului PSD. Și mai multe observații interesante aici și aici.

• Geoană a copiat de la Bush. Știrea că Geoană și-a plagiat doctoratul nu a mai surprins pe nimeni. Și pentru că plagiatul a devenit sport național în politică și pentru că directorul Bibliotecii Naționale a stricat surpriza încă din primăvară. Surprinzătoare sunt însă sursele de unde și-a luat informațiile mot a mot. Geoană, sau cine i-o fi și scris și lui, a copiat din Bill Clinton și George W. Bush. Era mai greu de prins dacă fura din Biblie. Mari semne de întrebare sunt și despre cum a reușit Geoană să fie doctorand timp de șase ani.

• Joaca de-a sondajele. Geoană ar fi pe primul loc. La distanță mare apare Ciolacu, apoi Lasconi, Șoșoacă și abia după Ciucă. Liderul PNL pare a fi aproape de un dezastru în slujba țării. Dar am mai văzut sondaje în care Burduja era dat primarul Capitalei și a rămas în final cu ministerul și chitara.

2. Cum au fost protejați preoții violatori

Jurnaliștii de la Să fie lumină, cei care au publicat dezvăluirile care au dus la condamnarea înalților ierarhi din Huși, vin cu noi informații. Sunt date mai mult decât revoltătoare din sentința penală. Onilă și Jitaru ar fi violat peste 100 de copii, iar abuzurile nu ar fi avut loc dacă cei doi nu ar fi avut ranguri clericale, adică dacă n-ar fi fost protejați de statutul din BOR.

• Violator de rang. Magistrații scriu că, atunci când Jitaru a fost ridicat la cel mai înalt rang monahal, el comisese deja zeci de violuri asupra celor pe care-i pregătea să devină preoți.

• DNA a ignorat violurile. Cornel Onilă, episcop al Hușilor până în 2017, a depus o plângere la DNA, în care scria că este șantajat de Jitaru cu imagini compromițătoare, imagini în care se vedea cum abuza băieți. Procurorul a făcut slalom printre dovezi și a anchetat doar fapta de șantaj. Cea de viol a fost ignorată.

• „Preasfințitul” violator. Acum, Onilă este retras la Mănăstirea Văratec, acolo unde măicuțele i se adresează cu „preasfințite părinte”.

• BOR tace cu tâlc. Este pentru prima oară în istoria Bisericii Ortodoxe când un episcop este condamnat pentru viol. Fostul episcop Onilă a fost condamnat la 8 ani de închisoare, iar fostul arhimandrit la 15 ani. Sentințele nu sunt însă definitive. Ne-am obișnuit cu reacții virulente ale BOR, mai ales după marșurile gay. În acest caz, Biserica nu a avut nicio reacție oficială.

3. Visul frumos s-a terminat

S-a terminat și povestea naționalei noastre la Campionatul European. Piața Universității a rămas goală după meciul cu Olanda, pierdut cu 3-0, scor de neprezentare.

• Portocala a stors lămâia. În partida cu olandezii, naționala noastră n-a avut niciun fel de pretenție. Am fost depășiți la toate capitolele, lucru normal dacă ne gândim că Drăgușin, cel mai cunoscut jucător al nostru, este rezervă la echipa de club. N-am văzut nici măcar determinarea aia din meciul pierdut cu Belgia.

• Cu ce am rămas. Am punctat la impresie artistică. Păcat că n-au fost campionatele de patinaj. Europa a văzut o mare de suporteri în galben, în cea mai mare parte civilizați. A văzut că jucătorii noștri nu sunt, dar nici nu se cred vedete și că România are din nou curaj. Și noi am mai văzut că Ciolacu își continuă cursa electorală călare pe figura frumușică făcută de băieții noștri.

• Campanie electorală anti-drog. În condițiile în care jumătate dintre drug-testele Poliției Române au arătat rezultate false, Guvernul a emis o ordonanță prin care șoferii care le refuză rămân automat fără permis. Inclusiv șeful unui sindicat al polițiștilor a recunoscut că 📺️ s-ar opune unei astfel de testări și că măsura are iz electoral.

• Dezastrul de la evaluare. Au fost publicate primele rezultate la Evaluarea Națională, iar în titlurile din presă au fost folosite cuvinte precum dezastru sau cele mai slabe. Cert e că n-au fost cele mai bune, dar trebuie privit și în spatele cifrelor reci. Costi Rogozanu a făcut-o în Libertatea.

• Achitare pentru uitare. Alexandru Cumpănașu, cel care s-a angajat ca expert IT la SNSPA deși n-are studii universitare, cel care a și obținut fonduri europene pe baza studiilor inexistente a fost achitat în primă instanță. Motivarea Tribunalului București sună cam așa: n-a mințit că are studii universitare, doar a uitat să spun că nu are.

• Biden nu renunță. Deși toată lumea îi cere să se retragă din cursa pentru prezidențiale, Joe Biden refuză cu încăpățânare. A dat întâi vina pe consultanți, apoi pe oboseală pentru eșecul din confruntarea cu Trump. Inclusiv colegii de partid îi caută înlocuitori, iar Kamala Harris e cam prima pe listă.

• Stânga câștigă în Marea Britanie. Laburiștii conduși de Keir Starmer au reușit să obțină o victorie istorică la legislativele din Marea Britanie. După 14 ani în care conservatorii au fost la putere, laburiștii (centru-stânga) au obținut 410 mandate, în condițiile în care aveau nevoie doar de 326 pentru o majoritate. Premierul Rishi Sunak, liderul conservatorilor, și-a anunțat deja demisia de la șefia partidului.

• Majoritatea, tot mai departe de Le Pen. Francezii votează în acest weekend în turul doi al legislativelor. Ultimele sondaje arată că dreapta lui Le Pen nu va reuși să obțină majoritatea absolută. Dacă va fi așa, un mare merit îl are și decizia de retragere a sute de candidați de stânga sau din tabăra Macron pentru a oferi mai multe șanse colegilor mai bine clasați.

• Arca de la Cernavodă. Viața-model a unor animale care visează adopția, sub bagheta unei italience și a unor ex-corporatiști.

• Cel mai nou proiect de turism cultural local, România Atractivă, are în cadrul celor 12 rute propuse turiștilor și pe cea denumită Ruta bisericilor de lemn din România.

• Un arhitect londonez ieșit la pensie sculptează gardurile vii din cartierul în care locuiește, dându-le forme care atrag atenția trecătorilor.

• DE CITIT. Un fost jucător de tenis scrie despre singurătatea și monotonia vieții jucătorilor blocați la nivelurile inferioare ale circuitului și care se străduie să pătrundă în top 100 ATP.

• DE CITIT. Născut în Germania, crescut la academia lui Chelsea și apoi recuperat de Bayern Munchen. Cum a devenit Jamal Musiala unul dintre cei mai buni tineri fotbaliști din lume.

• DE VĂZUT. În această ultimă ediție din primul sezon, Mihai Radu vă povestește de ce iubește ANAF-ul, aflăm că s-au stabilit datele și scorurile la prezidențiale, vedem din ce sunt făcute partidele, ce mai fac preoții abuzivi și pe unde își fac politicienii vacanțele. Următoarea ediție, la început de august.

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Cu Ismail Kadare moare, după părerea mea, cel mai bun scriitor din partea noastră de lume.

Kadare a fost un latino-american albanez stabilit la Paris și a mai fost și scriitorul cel mai apropiat de literatură dintre toți cei dați de acest colț de Europă în ultimul veac.

Că nu a luat premiul Nobel pentru literatură vorbește mai degrabă despre ce se întâmplă la Academia de la Stockholm decât despre literatura lui Kadare, care este grozavă.

În ziua când am aflat că a murit, am întins mâna în bibliotecă, îl țin pe Kadare pe raftul cel mai la îndemână. Am scos o carte la întâmpalre. Era „Podul cu trei arce” și am reînceput să îl citesc. Ce scriitor!

Cititorii români vor fi uimiți poate să afle că nu doar românii au balade asemănătoare cu cea a Meșterului Manole. E o legendă comună în zona Balcanilor. Și albanezii le au pe ale lor.

Cititorii vor mai fi uimiți, poate, să vadă cum scriind despre întâmplări din secolul XIV (după Hristos) Kadare scria totodată și despre comunismul albanez din secolul XX (fără Hristos).

O asemenea putere a parabolei mai e de întâlnit doar la câțiva scriitori din ultima sută de ani, îi numeri pe degetele de la o singură mână.

Ismail Kadare a fost, deci, un uriaș care merită, măcar acum, la moartea sa, prețuit pe măsura talentului său copleșitor.

Folosește codul RECORDER60 și vei primi o reducere de 60% la toate abonamentele Voxa.

• Ce se întâmplă când spui „da” la orice invitație timp de 6 luni și renunți la smartphone pentru o lună

• Cât de sănătos este pepenele verde de fapt?

• Cum să îți calmezi mintea cu ajutorul pauzelor scurte

• Conceptul „blue mind” explică de ce creierul intră într-o stare ușor meditativă în preajma apelor

• Brânzeturile sunt cel mai bun surogat pentru carne

• 11 călătorii în Europa de făcut măcar o dată în viață