Clanul Politicienilor

PLUS: Portretele necosmetizate ale candidaților

Bună dimineața!

Auzim tot mai mulți candidați supărați că jurnaliștii au pornit campanii împotriva lor. Că sapă în trecut să scoată la suprafață gunoi tocmai acum, când au mai mare nevoie de liniște. În primul rând, nici nu e mult de săpat. Dai de ilegalități sau imoralități la prima cazma.

În al doilea rând, ăsta e rolul principal al presei, să informeze cetățenii despre abuzuri, nereguli sau ilegalități, mai ales înaintea alegerilor.

Portretele necosmetizate ale candidaților pot fi găsite zilnic în Știrile Zilei și aici.

Durează mai puțin de un minut să completezi Formularul 230 și să redirecționezi 3,5% din impozitul tău pe venit către Recorder.

Play the Day Play the week

    1. Integritate pierdută, se declară secretă

    Foto: Alexandru Dobre / Mediafax Foto

    Reacția lui Cîrstoiu la ancheta Hotnews este un simptom al bolii care îi afectează pe majoritatea celor care ajung sus – tupeul. Răspunsul lor când sunt trași de mânecă este să dea cu cotul.

    • Dovadă cu parafă. Jurnaliștii au dovedit cu acte ceea ce bănuiam cu toții. Managerul de la Spitalul Universitar jonglează cu pacienții între stat și clinicile lui private. Mă rog, ale soției. O femeie a fost consultată de Cîrstoiu la Anemona, firma pe care sunt trecute BMW-urile și apartamentele de lux ale candidatului. Pe scrisoarea medicală eliberată apare parafa lui Cîrstoiu și firma Anemona. Pe factura de 750 de lei pentru aceeași consultație apare cealaltă firmă a soției: Praxis Medical.

    • Integritate la secret. Managerul de la Universitar a negat că dă cu stetoscopu’ și la alte clinici private când i-a bătut ANI la ușă, în 2020. Nici n-avea cum să spună altceva. Legea zice că un manager de spital nu poate avea o altă funcție, plătită sau neplătită, în afara spitalului pe care-l conduce. Au trecut anii, vreo patru, și tot n-au venit concluziile Agenției de Integritate. De ce? Pentru că sunt secrete, ce n-ați înțeles?

    • Mai bine taci și fugi. Pus în fața dovezilor, Cîrstoiu a reacționat ca Cioroianu când i-a arătat Șercan termometrul: „Ba pe-a mă-tii!”. Profesionistul cuplului Ciucă-Ciolacu a zis așa luni: „Când apare un articol de presă și înainte primești mesaj de la jurnalist că îi pare rău ce scrie și că nu crede în ce scrie, e suficient”. Aoleu, adică el e curat ca lacrima lui Ovidiu, dar ziariștii au ordin să-i distrugă imaginea? Schimbul de mesaje jurnalist-candidat arată că jurnalistul doar i-a transmis scuze că-l deranjează duminica. Joi, Cîrstoiu a reacționat tot ca un politician adevărat. A fugit de întrebări. Până la BMW-ul din parcare.

    2. Campanie sub protecția interlopilor

    Foto: Sabin Cîrstoveanu / Inquam Photos

    Ați văzut în filme cum aleg unii destinațiile de vacanță. Închid ochii și pun degetul pe hartă. Cam așa și cu Piedone. Dacă scrieți pe o coală A0 toate mizeriile la care vă puteți gândi și puneți degetul în orb, sigur dați peste ceva bifat de Piedone în carieră.

    • Interlopi security. S-a tot scris despre legăturile candidatului nesusținut de Ciolacu cu lumea interlopă. Combinațiile lui Piedone cu clanurile au devenit de notorietate și deja nu se mai obosește să le ascundă. Captura a publicat imagini în care 📹️ se vede că este păzit în acțiunile de campanie de Clanul Sportivilor. Deci mămăicile ălea care fug să-l pupe pe Piedone sunt triate la preselecție de interlopi.

    • Provocarea lui Piedone. Se pare că apucăturile de interlop îl ghidează pe Piedone și în campanie. L-a provocat pe Cîrstoiu la o luptă dreaptă electorală, dar pune și o condiție: „Nu vreau să vină tăticu’ și mămica să mă confrunt cu ei”. Tăticu’ și mămica fiind Ciucă și Ciolacu. Sau invers. Oricum ar fi, nu e corect. Păi, el nu vine cu interlopii? Cîrstoiu de ce să nu vină?

    • De ce e liber. Între timp, Înalta Curte a publicat motivarea deciziei care l-a scăpat pe Piedone de închisoare. Pe scurt, cele trei judecătoare spun că legea e de vină. Mai exact, lipsa ei. „Legiuitorul nu a mai fost preocupat să stabilească cui revine autorizarea funcționării și cine realizează controlul efectiv”, scrie în motivare. Adică fiecare face cum îl taie capul.

    3. Săptămâna patimilor pentru Rafila

    O asistentă de la Spitalul Pantelimon din București a denunțat faptul că 20 de oameni au murit în trei zile din cauza medicilor. Aceștia ar fi administrat greșit un medicament. Rafila: „Am îndoieli. Asistenta nu și-a trecut numele în denunț.”

    • Imuni la negocieri. Compania Pfizer a dat în judecată statul român pentru neplata a peste 32 de milioane de vaccinuri. Suma solicitată este de vreo 500 de milioane de euro. Se pare că Guvernul a avut posibilitatea să scape de serurile de care n-avea nevoie, dar n-a avut nici chef. Punctul de cotitură a fost un amendament semnat de Comisia Europeană cu Pfizer care permitea reducerea numărului de doze. Întrebat de Context, Ministerul Sănătății a spus că nu a semnat amendamentul din cauza impunerii unor plăți compensatorii. N-a spus și cât de mari erau. Sigur mai puțin de 500 de milioane de euro.

    • Rafila ar negocia acum. „Eu sper să găsim o soluție până la urmă, poate o soluție negociată”, spunea Rafila la începutul lunii. Până acum de ce n-o fi avut chef de negocieri? „Circa 7 milioane de doze au fost distruse sau urmează să fie distruse în perioada imediat următoare”, a zis același Rafila.

    • Consecințe deosebit de grave. La finalul anului trecut, DNA a cerut urmărirea penală a numiților Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă în dosarul vaccinurilor. Cîțu, premierul de atunci, e urmărit penal pentru două complicități la abuz în serviciu, ambele cu consecințe deosebit de grave. Andrei Baciu, fost președinte CNAS, a fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu. Tot cu consecințe deosebit de grave. Parcă lipsește cineva de pe lista asta, nu?

    SHUFFLE. Recomandările noastre CAPTURE

    Premierul României, Marcel Ciolacu îi sărută mâna Gabrielei Firea înaintea PES Leaders Conference, la Palatul Parlamentului din București. Andreea Alexandru / Mediafax Foto

    FWD. Știri pe repede-nainte FWD. Pe repede-nainte
    • Orientul Mijlociu, un butoi cu pulbere. Israelul a fost atacat din Liban cu 40 de rachete, iar Biden a anunțat că se așteaptă la un atac și din partea Iranului „în curând”. Armata israeliană a răspuns imediat cu distrugerea clădirilor de unde au fost lansate rachetele. Până la ora redactării newsletter-ului nu au fost anunțate victime datorită Iron Dome-ului, scutul antirachetă al Israelului.

    • Salvatorul economiei. Săptămâna viitoare va fi una de vis pentru economia României. Ciolacu și alți 26 de bugetari merg în Qatar să caute investiții. Premierul a zis că rezolvă tot: DN1, portul Constanța, autostrada Moldovei. Doar războiul din Orientul Mijlociu lipsește din lista lui. „Asta e salvarea României, așa s-au stabilizat Spania, Italia și Portugalia”, a spus Ciolacu în platoul televiziunii la care poate să spună, nederanjat de vreun jurnalist, tot ce-i trece prin cap.

    • Eforturi nesusținute. Se conturează tot mai apăsat candidatura lui Mircea Geoană la prezidențiale. Au apărut deja sondaje care-l dau președinte. Lăsați, l-au mai dat și exit-poll-urile într-o seară din 2009. Apoi a venit dimineața. În 2024, Geoană pozează în candidatul împotriva sistemului, dar nu s-ar supăra să fie susținut de el.

    • Cine lovește nu plătește. Un polițist care a lovit un adolescent, faptă filmată, a fost iertat de Justiție. „Numai cine nu muncește nu greșește”, i-a spus omul legii colegei Diana Meseșan. Așa au spus și superiorii lui, așa și Parchetul care a renunțat la urmărirea penală. Polițistul violent lucrează în continuare la aceeași secție. Copilul este în continuare în grija Protecției Copilului.

    • Apa vine cu barca. Jurnaliștii de la defapt.ro arată cum oamenii din Deltă au ajuns să plătească dublu față de bucureșteni pentru apă. Deși sunt înconjurați de ea, apa vine cu barca. S-au cheltuit milioane și milioane de euro pentru stații de captare și tratare. Lipsește un lucru: o sursă de apă potabilă.

    • Manda, curat de alegeri. Europarlamentarul Olguței Vasilescu a scăpat de acuzațiile că ar fi apelat la asistații social pentru voturi. Decizia completului de judecători vine fix înaintea alegerilor europarlamentare. Mai are rost să vă spunem că motivul invocat e prescrierea faptelor? Are rost să vă spunem că statul român îi va plăti avocatul.

    • Decizie istorică la CEDO. Ultimele zece luni au fost, rând pe rând, cele mai fierbinți din istorie. La noi se anunță o climă grecească peste 20 de ani. Un litoral ca acolo nu s-ar găsi. Până atunci, mii de femei au câștigat procesul la CEDO în care reclamau că statul lor – Elveția – nu face tot ce poate să combată schimbările climatice. Chiar, România ce face? E penultima din UE la reciclare - 13%.

    POWER OFF. Există viață după știri Doza de optimism
    • Program-pilot. Pe finalul clasei a 12-a, elevii de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București merg la școală doar pentru disciplinele de Bac, trei zile pe săptămână. Mai mult, ei pot alege cu care profesor să se pregătească.

    • Slow living. Doi tineri din Iași s-au mutat la țară, într-o casă din chirpici construită în 1953. Au renovat-o pe cont propriu, ca să se încadreze în buget. În tot acest timp, au învățat să zidească, să se ocupe de grădină, să crească animale.

    SHUFFLE. Recomandările noastre SHUFFLE. Recomandări
    • DE VĂZUT. Un tânăr judecător francez trebuie să facă dreptate într-un caz de abuz asupra minorilor. Eșuează într-un mod răsunător, iar asta răscolește întreaga Franță. Despre contagiunea minciunii și despre cum diseci adevărul de fabulație în fața unor oameni traumatizați, 📺️ într-un documentar Netflix.

    • DE ASCULTAT. O conversație polemică între economistul Tyler Cowen și psihologul social Jonathan Haidt despre 🎧️ efectele tehnologiei asupra copiilor. În cea mai recentă carte a sa, Haidt trage un semnal de alarmă, bazat pe zeci de studii, care arată că ratele de anxietate, depresie și suicid în rândul copiilor din Occident continuă să crească de la începutul anilor 2010, odată cu apariția smartphone-urilor și a rețelelor sociale în viețile lor.

    • DE CITIT. Oamenii de știință studiază de câteva decenii experiențele pacienților aflați în moarte clinică. Însă abia în ultimii ani, cercetătorii au descoperit că în creier apare o activitate neobișnuit de intensă, la câteva minute după ce inima s-a oprit și nu mai pompează sânge și oxigen în corp.

    PAUSE. Pauza de carte PAUSE. Pauza de carte

    Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

    Multe s-au mai scris despre Nietzsche în trecerea timpului. Nu e cunoscută doar mustața acestuia. Nu e cunoscută doar ipoteza sa de lucru: „Dumnezeu a murit!” Nu e cunoscută doar vestirea supraomului. Se știu ceva mai multe. Pasionații de filosofie știu ceva mai multe.

    Pe de altă parte, și pasionații de biografii au fost răsfățați. Viața lui Nietzsche a dat câțiva autori și câteva autoare de biografii Nietzsche excelente.

    Cum este și „Sunt dinamită! Viața lui Nietzsche”. Chiar așa: excelentă carte!

    Chiar așa se gândea filosoful la el însuși: ca la un filosof-dinamită, ca la un filosof care filosofează cu ciocanul, distrugând tot ce oamenii credeau că știu, preferând să nu se mai gândească.

    Nietzsche chiar se gândea (obicei astăzi marginal sau dispărut). Gândea mai departe decât cei dinaintea lui și mai departe decât cei care i-au urmat.

    Și ce viață a mai avut și Nietzsche! A fost scurtă, ultimii ani i-a petrecut fără să mai știe cine e și fără să mai poată umbla.

    Dar cât a fost întreg, Nietzsche chiar a fost întreg și a scris câteva dintre cele mai originale lucrări din istoria filosofiei.

    E frumos că în acest volum sunt personaje și Wagner și Schopenhauer, marii prieteni ai lui Nietzsche, cel puțin pentru o vreme, unul viu și unul mort. Și muzica e un personaj. Și Lou Salomé, simbol al iubirii neîmplinite.

    Am fost cândva la Torino și am stat chiar în piața în care Nietzsche a îmbrățișat un cal bătut de un vizitiu iute la mânie și, după toate datele, cam tâmpit. Nietzsche s-a prăbușit de gâtul calului strigând: „Te înțeleg! Te înțeleg!”

    L-au luat pe Nietzsche și l-au dus la nebuni. Abia începuse anul nou 1889.

    Am fost apoi să văd clădirea unde a stat Nietzsche în chirie, la poalele Alpilor și am fost împăcat cu lumea, cu viața și cu filosofia și am fost gata de marea reîntoarcere.

    Altădată am fost la Èze, pe Coasta de Azur, chiar acolo unde Nietzsche a ascultat cum grăiește Zarathustra și a scris tot ce a auzit.

    Și la Basel am fost, acolo unde Nietzsche a încercat o carieră universitară care nu l-a făcut nici fericit, nici faimos.

    Vedeți bine: am căutat urmele pașilor lui Nietzsche cu mult înainte să știu că există pe lume cartea lui Sue Prideaux.

    Dar sunt gata să dau o mărturie. Dau o mărturie, găsesc îndreptățită caracterizarea filosofului: Nietzsche chiar era dinamită!

    Durează mai puțin de un minut să completezi Formularul 230 și să redirecționezi 3,5% din impozitul tău pe venit către Recorder.

    POWER OFF. Există viață după știri POWER OFF

    👋 Dacă îți place newsletterul Recorder, spune-le și altora despre el.
    Poți da mai departe acest link: recorder.ro/newsletter

    📬 Nu mai ai răbdare până la următoarea ediție?
    Urmărește podcastul Știrile Zilei pe Youtube sau abonează-te la canalul de WhatsApp.

    💬 Ai o întrebare pentru noi sau vrei să ne lași feedback?
    Dă reply la acest email.