
Bună dimineața!
Am ajuns în faza în care cei mai puternici oameni ai lumii decid cum trebuie condusă fiecare țară. Nu contestă nimeni că regimul din Iran e rău, dar ce facem când tartorii globului se vor comporta ca răposatu’ Khamenei sau mai rău? Ce se întâmplă acum miroase a război mondial cu marketing de război sfânt.
Newsletterul Recorder împlinește în curând trei ani. Sâmbătă de sâmbătă, am ajuns în inboxurile voastre cu cele mai importante subiecte ale săptămânii și cu multe alte informații.
Pentru că ne dorim ca newsletterul să răspundă cât mai bine nevoilor publicului, am pregătit un scurt chestionar. Completarea lui durează doar câteva minute, iar răspunsurile sunt strict anonime și vor fi folosite de echipa Recorder pentru îmbunătățirea newsletterului.
Play the week
1. Până la urmă, de la ce s-au luat?

Foto: Agerpres
Americanii nu reușesc să lămurească lumea de ce au atacat Iranul. Toate explicațiile lor se bat cap în cap.
MAGA caută motive. Avem amenințarea nucleară, dar Trump se lăuda că bombardamentele de vara trecută au șters complet bazele nucleare ale Teheranului. Netanyahu spune anual, din 1995, că Iranul mai are un pic până să devină putere nucleară. Alt motiv: instalarea democrației în Iran. Secretarul războiului din State zice că nu, nu e asta. Mai încercăm, deci. Liderii MAGA au declarat că Israelul urma să atace, așa că au zis să nu rămână în urmă. Apoi s-au răzgândit. Iran urma să atace, nu Israel.
Sfinția sa, războiul. S-ar putea să fie și ordin de sus, de cel mai sus. „Președintele Trump a fost uns de Iisus să provoace Armaghedonul care marchează revenirea Lui pe pământ”, a fost mesajul primit de mulți militari americani. Oare Israelul știe că luptă pentru asta? Pare o glumă proastă? Poate nu ați văzut tatuajele lui Pete Hegseth, secretarul războiului. E plin de simboluri cruciate și antimusulmane.
Bilanțul primei săptămâni. Din momentul în care Israel și SUA au început bombardamentele împotriva Iranului, Teheranul a lansat rachete și drone către aliații Washingtonului din zonă, dar și mai aproape de noi: Cipru și Turcia. O școală iraniană pentru fete a fost bombardată, iar peste 150 de oameni au murit. Cele mai multe dintre victime sunt elevele școlii. 1.200 de oameni au fost uciși în total în Iran, 120 în Liban, câteva zeci în Israel, iar șase soldați americani au murit. Presa de peste Ocean a fost certată de MAGA că vorbește prea mult despre militarii americani morți și îi strică reputația președintelui propovăduitor de pace în lume. Iranul transmite că nu va cere încetarea focului. Trump are deja următoarea țintă: Cuba.
Noi, Macron și-o umbrelă. Europa a fost luată prin surprindere de noul război. Bine, nici Congresul american nu a fost anunțat, așa că, oficial, se pune că nu e război. O fi tot operațiune specială? „Așa încep marile dezastre ale umanității”, a reacționat Pedro Sanchez, premierul Spaniei, motiv pentru care Trump a anunțat că rupe toate legăturile cu Madridul. Despre premierul Marii Britanii a spus că este „un ratat fără viitor”, după ce acesta a refuzat să permită folosirea bazelor britanice pentru atacarea Iranului. Macron pare că și-a pierdut răbdarea cu Trump. A anunțat că Franța își va mări arsenalul nuclear și s-a arătat disponibil să împartă puterea nucleară cu mai multe țări europene. Ironia sorții, americanii vor acum drone ucrainene.
România being România. Ai noștri au zis întâi că războiul nu ne afectează. Apoi am văzut prețurile la pompe. Nicușor Dan spune că nu avem nevoie de nuclearele Franței, le avem pe ale lui Trump și stăm pitiți sub umbrela lui. Cam așa zice și Simion. Liderul AUR este din nou la Washington, cu extremiștii americani. De acolo ne explică noul concept de „pace prin forță”. Între timp, repatrierea românilor din zonele afectate de război a devenit subiect monden.
2. Capturarea președintelui: misiune îndeplinită
Președintele Nicușor Dan pare capturat împreună cu Justiția. Anunță că a analizat deja propunerile pentru marile parchete și că este „în complet dezacord cu ce se spune pe rețele despre oamenii selectați”. Despre doi dintre ei – Alex Florența și Marius Voineag – spunea și el că este dezamăgit, nu mai departe de acum trei luni. Primul este procurorul-general, al doilea, șeful DNA. Florența e în pole-position pentru fotoliul de adjunct la DIICOT, iar Voineag, pentru cel de procuror-general adjunct.
Protectoarea abuzatorului în sutană. Cristina Chiriac deschide lista pentru conducerea Parchetului General. Nu avem sursele președintelui, să știm tot ce se spune pe rețele, dar presa scrie că DNA Iași, condusă de Chiriac, este cel mai slab serviciu teritorial din țară, cu trei rechizitorii într-un an. Oamenii ei au urmărit jurnaliști, cu sprijinul lui Voineag. Cristina Chiriac nu poate explica un milion de euro din conturi, dar cel mai grav este că a ținut la sertar probe care îl incriminau pe episcopul de Huși, cel care își viola elevii de la seminar. Greu de găsit ceva mai josnic în cariera unui procuror. Doar Nicușor Dan e „în complet dezacord”.
Abuzuri în serie. O dezvăluire făcută de colega Diana Meseșan pe Recorder bântuie orice părinte. Aproape toate Direcțiile pentru Protecția Copilului au avut reclamații privind abuzuri sexuale comise de angajați. Materialul arată cum Poliția din Alexandria pur și simplu a ignorat astfel de plângeri. Unul dintre abuzatori a lucrat în continuare ca educator, iar altul e acum polițist local. Investigația vine după cutremurătorul documentar Singuri.
Recorder a schimbat legea cesionării firmelor cu datorii. După investigația Raiul evazioniștilor, care demonstra cum poate fi păcălită legea în vigoare, Guvernul a emis o ordonanță care a închis portița uitată deschisă. De acum, Fiscul trebuie notificat pentru orice transfer de părți sociale din astfel de societăți.
Mogulul-șef, aproape scăpat. Dosarul lui Dan Voiculescu, patronul Antenelor, se poate rejudeca. Este decizia Tribunalului București, care se bazează pe cea a Liei Savonea de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Savonea stabilise că judecătoarea care l-a condamnat pe Voiculescu a comis abuz în serviciu. Pe scurt, Voiculescu este acum și mai aproape de a scăpa de plata prejudiciului în dosarul ICA, de 60 de milioane de euro. El poate cere și despăgubiri statului român.
(Po)veștile Recorder
Doctorul cel bun

L-am cunoscut pe Vasile în 2017, într-o tabără organizată de Asociația Magicamp pentru copiii și tinerii cu arsuri grave. Suferise o astfel de traumă în primii ani de viață, iar semnele erau încă vizibile pe partea stângă a feței. Acum avea 17 ani și învăța alți copii să meargă prin lume fără frică, cu cicatricile la vedere.
Într-unul dintre jocurile taberei a fost întrebat ce vrea să se facă atunci când va fi mare, iar el a spus, fără să clipească, medic. E filmat momentul. Ceilalți au aplaudat și s-a mers mai departe. Toți visăm prea sus la 17 ani.
L-am revăzut apoi, un an mai târziu, înaintea unei operații de chirurgie plastică care trebuia să-i redea vederea la ochiul stâng. Își petrecuse deja toate vacanțele de vară la spitalul Grigore Alexandrescu, așa că nu-l mai speria ideea unei noi tăieturi de bisturiu. Doctorul Dragoș Zamfirescu îl lăsase în sala de operații înainte să-l sedeze, doar ca să poată vedea și el care-i rutina unui chirurg. Am filmat momentul ăsta de visare.
Spre final de 2018 l-am revăzut din nou la un maraton caritabil pe care-l filmam pentru un reportaj Recorder. La capătul cursei a spus: „la anul dau la medicină”. N-am știut ce să-i răspund, așa că am zis: „Vin să te filmez”. Câteva luni mai târziu eram amândoi în metrou, în drum spre Facultatea de Medicină. Am prins atunci un cadru aproape magic: el pe scaunul albastru al metroului, iar în spatele lui o reclamă la un film nou-apărut pe AXN. Numele filmului, titrat cu litere îngroșate, era „Doctorul cel bun”.
Când am anunțat în redacție că Vasile a intrat la medicină, aproape că ne-au dat lacrimile tuturor. El devenise unul de-al nostru, îl chemam la serile de ping-pong pe care le organizam în mijlocul redacției, îl luam la fotbal, când reușeam să ne strângem. Când și-a găsit o garsonieră studențească m-a chemat să-mi arate cum și-a făcut prin casă. În toamna acelui an, am pus cap la cap toate materialele pe care le filmasem de-a lungul timpului, și am publicat pe Recorder un scurt documentar despre el. S-a numit „Vasile aleargă mai departe”.
„În sfârșit, un happy-end pe Recorder” a comentat lumea, și cu asta am considerat că am spus povestea lui Vasile. Apoi a venit pandemia și nu ne-am mai văzut. De-atunci, 2020-2026 a fost pe repede-înainte ca în derulările de pe casetele VHS. Am pierdut legătura cu el.
Săptămâna asta m-a durut burta și după o noapte de chinuri m-au operat de apendicită la Floreasca. După operație, totul era out of focus, încețoșat, nu-mi amintesc ce am văzut și ce am spus. Dar primul om pe care l-am deslușit clar a fost doctorul Vasile Derevlean. E de două luni rezident la ATI și poate că tocmai scena revederii noastre — eu pe targă, galben la față, el în picioare, impunător și vesel — e cadrul magic pe care îl caut mereu. Bineînțeles că nu l-a filmat nimeni. (David Muntean, cameraman Recorder)
CAPTURE

O rachetă iraniană neexplodată a devenit loc de joacă. Foto: AP News
FWD. Pe repede-nainte
Ce mai rămâne din Educație? Nu e gata bugetul pe anul ăsta, dar veștile care vin pe surse sunt dezarmante. Magistrații vor primi cu patru miliarde de lei mai mult decât anul trecut. Majorări ar putea apărea și la SRI și SIE. În schimb, Educația pierde trei miliarde — ce a mai rămas din Educație, pentru că e coadă la demisii din sistemul de învățământ. Parcă eram de acord că serviciile au eșuat lamentabil la alegeri și că singura salvare vine prin educație. Oare Nicușor Dan a urmărit rețelele pe subiectul ăsta?
Presa la dubă. Alexandra Tănăsescu, jurnalistă care a dezvăluit că Muzeul Enescu depozitează în condiții improprii operele marelui compozitor, a fost numită „teroristă” de avocata instituției, care a amenințat-o și cu un proces. O boală veche la noi. Nu încercăm să rezolvăm problemele, ci să închidem gurile care le semnalează.
Avocatul PSD. Renate Weber, Avocatul Poporului, a atacat la Curtea Constituțională ordonanța care prevede tăierile de 10 la sută în administrația publică. Weber este susținută de PSD, după ce mandatul ei s-a încheiat în urmă cu aproape doi ani.
2 pentru 112. O femeie internată la secția Alergologie a Spitalului Județean Iași a murit sub ochii altei paciente. Nu există medic de gardă aici pe timpul nopții, iar o asistentă se ocupă de toți cei internați. Sunt revoltătoare înregistrările cu pacienta care a sunat de două ori la 112 să ceară ajutor pentru colega de salon. Operatorul de la urgențe i-a cerut să vină la telefon asistenta care încerca să o resusciteze pe femeia aflată în stop cardio-respirator.
Debarcare de la Casa Albă. Donald Trump a dat-o afară pe Kristi Noem. Ea nu va mai fi șefa Departamentului de Securitate Internă. Noem este artizana operațiunilor de deportare în masă începute odată cu instalarea lui Trump la Casa Albă. Previzibil, scandalul a plecat de la bani.
Doza de optimism
6% din PIB pentru Educație, prime și programe de mentorat pentru viitorii profesori, o programă școlară în lucru care ia ca model Estonia. Ministrul Dan Perciun de pe peste Prut a explicat cum își aduce Republica Moldova tinerii la catedră.
În localitatea Belin, județul Covasna, legătura dintre oameni, mediator sanitar și primărie le-a adus copiilor o protecție pe care alți copii din România nu o au.
Un bărbat originar din Pakistan, care timp de 50 de ani a vândut ziare pe străzile Parisului, a fost decorat recent cu Ordinul Național al Meritului în grad de cavaler.
SHUFFLE. Recomandări
DE CITIT. Jurnalistul și scriitorul britanic James Meek, care, în anii ‘90, a condus biroul The Guardian de la Moscova, a venit la București pentru a înțelege care-i treaba cu Georgescu. A vorbit în stânga și-n dreapta și a rezultat un articol cu eclere și durere, care merită citit. Chiar dacă n-o să aflați prea multe noutăți despre turul doi înainte și-napoi.
DE VĂZUT. Un documentar BBC Panorama, care urmărește, pe parcursul mai multor ani, complicata situație în care se află și lucrează ultimii jurnaliștii BBC din Rusia lui Putin. (recomandare de Andrei Udișteanu)
DE VĂZUT. Seria Spy Ops, de pe Netflix, în care agenții celor mai importante servicii secrete din lume descriu cele mai delicate opt operațiuni de spionaj din istorie.
DE VĂZUT. Episodul 51 al emisiunii „Ce ne enervează”, în care Mihai Radu îl ceartă pe laureatul la mâna a doua al premiului Nobel pentru Pace. De alt război mai aveam noi nevoie? Pare că Netanyahu profită tot mai mult de un bătrânel senil și plin de arme. Bine că noi suntem bine, nimic nu ne afectează.
PAUSE. Pauza de carte
Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Știu că fanaticii nu pot fi vindecați de nimic, nici măcar prin terapia cu umor (aici greșea Oz, a greșit rar). Dar mai știu că există o majoritate de oameni neatinși de această teribilă maladie sufletească: antisemitismul.
Pentru aceștia fac această recomandare. „Geniu și anxietate” este un volum-monument. Arată cum au schimbat evreii lumea, cum s-a născut practic modernitatea în care am ajuns să trăim.
Norman Lebrecht (născut în iulie 1948, la Londra) a scris o carte de citit o viață întreagă. Eseurile sale despre Marx, Freud, Einstein, Kafka și toți ceilalți sunt extraordinare.
Lebrecht a scris constant despre muzică și, într-adevăr, lucrarea sa are ceva din armonia și din frumusețea muzicii clasice.
Eroii și eroinele acestui volum, de la Paul Ehrlich, fără de care n-ar fi existat poate niciodată chimioterapia, la Rosalind Franklin, fără de care n-am fi știut poate structura ADN-ului, arată cât de mult datorează omenirea geniului evreiesc. Și anxietății evreiești, deopotrivă.
Multe dintre marile opere ale acelui secol studiat de Lebrecht s-au întâmplat din acest sentiment evreiesc al urgenței, din convingerea atâtor minți strălucite că timpul chiar nu mai are răbdare. În mod tragic, au avut dreptate.
POWER OFF
Plictiseala este prețul pe care îl plătim pentru lucrurile care ne dau sens în viață
Secretul fericirii este să te simți iubit, potrivit unei noi teorii
Super-alimentele sunt un termen folosit pentru marketing, fără acoperire științifică
Majoritatea suplimentelor alimentare pentru sănătatea inimii nu au beneficiile pe care le pretind
Girona este o alternativă la supra-turismul din Barcelona
Câteva destinații europene unde nu întâlnești mașini
👋 Dacă îți place newsletterul Recorder, spune-le și altora despre el.
Poți da mai departe acest link: recorder.ro/newsletter
📬 Nu mai ai răbdare până la următoarea ediție?
Urmărește podcastul Știrile Zilei pe Youtube sau abonează-te la canalul de WhatsApp.
💬 Ai o întrebare pentru noi sau vrei să ne lași feedback?
Dă reply la acest email.

