Anul a început în stradă

Bună dimineața!

Anul a început cum nu se poate mai prost pentru coaliția de guvernare. Protestele fermierilor, transportatorilor și medicilor le-au încurcat toate planurile electorale.

Cei de la putere au încercat din răsputeri să-i liniștească pe cei din stradă cu promisiuni. În schimb, cei din opoziție ar fi fost în stare să vină cu revendicări de acasă, numai să mai apară la televizor un pic.

1. Doar în Capitală n-au ajuns tractoarele

Protestele fermierilor și transportatorilor au început timid. Acum, oamenii supărați nu vor să mai meargă acasă chiar dacă miniștrii le promit aproape orice solicită.

• Ce i-a revoltat. Nimeni nu era pregătit pentru protestele transportatorilor și fermierilor. Nici măcar transportatorii și fermierii. În primele zile, oamenii din stradă nu au știut ce revendicări au. S-au definitivat abia după câteva zile de protest. Transportatorii au cerut: reducerea prețurilor la RCA, eliminarea accizei la motorină, deblocarea vămilor de camioanele ucrainene și cântare mai tolerante la trecerea graniței. Fermierii vor mai multe subvenții, mai multe compensații și prioritatea cerealelor și mărfurilor românești în portul Constanța.

• Piața Victoriei, protejată cu orice preț. Primarul Nicușor Dan a respins cererea de protest în Capitală. Fermierii și transportatorii care și-au vărsat supărările pe internet au dosare penale. O activistă a fost ridicată din pat de Poliție la câteva ore după o postare pe Facebook, iar un mascat de la SIAS a oprit cu pușca protestatarii care încercau să ajungă în București. Inclusiv polițiștii spun că au primit ordin de sus de tot să intimideze „prin orice mijloace” cetățenii revoltați. Până la urmă, Șoșoacă a obținut aprobare pentru protest în Capitală.

• Tractoare în toate capitalele UE. Dacă Bucureștiul a fost zonă interzisă pentru agricultori, Berlinul a fost ocupat luni de tractoarele celor supărați că statul vrea să anuleze subvențiile. Francezii au aruncat cu bălegar în instituțiile de stat din cauza taxelor mari. Olandezii din sectorul agricol au protestat din cauza planurilor guvernului de a închide ferme, iar spaniolii după ce irigațiile au fost limitate în cel mai secetos an. Populiștii sau extremiștii au încercat să se lipească de toate aceste mișcări de stradă. La noi, și nu numai la noi, s-au făcut de râs.

2. Revoltaren pentru salarii

Medicii par hotărâți să le ia locul sau poate chiar să li se alăture transportatorilor și fermierilor în stradă. Dacă cei de la Sanitas cer majorări salariale cu 20 la sută și se pregătesc de grevă, medicii de familie amenință că nu vor semna contractul cu CNAS. Asta înseamnă că toate consultațiile vor fi pe bani. Cei de la putere pot sta liniștiți. N-au nevoie de medici pentru recomandări de calmante.

• Legea salarizării strânge praf. Medicii, asistenții și personalul auxiliar din Sanitas au protestat în fața ministerului Finanțelor cu covrigi și hârtie igienică. Ei reclamă salariile mult prea mici și spun că s-au săturat să aștepte noua lege a salarizării: „Legea trebuia să fie deja în vigoare de la 1 ianuarie a acestui an, însă ea nu este în acest moment nici măcar în stadiul de proiect finalizat”.

• Ce vor medicii de familie. Revolta medicilor de familie vine după ce CNAS a anunțat că valoarea punctelor pentru medicina primară și de specialitate ar putea să scadă cu 25%. Decizia vine aproape în același timp cu numirea noii șefe a Casei Naționale. Valeria Herdea l-a înlocuit pe Andrei Baciu. Despre ea, Marcel Ciolacu a spus: „O doamnă care este foarte respectată, un medic de familie din Cluj, nu i-am reținut numele”. A fost numită de PNL, e normal. Între timp, CNAS s-a răzgândit. N-ar tăia din bani.

• Premierul a turnat gaz pe foc. Dar premierul a reușit să supere și mai tare medicii din stradă: „Nu se va închide niciun cabinet de medic de familie. Există medici de familie care câştigă peste suma de 10.000-15.000 de euro”. O fi adevărată suma? Se poate, dar medicii zic că Ciolacu a uitat un lucru important: să scadă toate cheltuielile cabinetelor.

3. Baronul PSD, stuful și Parchetul European

Parchetul European se pregătește să taie macaroana unuia dintre ultimii baroni adevărați din PSD. Este vorba despre Paul Stănescu, iar macaroana este o afacere cu stuf din Delta Dunării care i-ar fi putut aduce aproape 6 milioane de euro din subvenții. Și noi, la Recorder, am publicat o anchetă despre afacerile necurate în care este implicat Stănescu.

• Legea Barbu pentru Stănescu. Totul a pornit cu o lege care a transformat Delta Dunării în izlaz. Potrivit unei investigații din emisiunea „România, te iubesc”, actul normativ permite atragerea de subvenții în valoare de milioane de euro. Singurele firme care pot accesa banii de la UE sunt patronate de fiul senatorului Paul Stănescu și de un fost consilier al secretarului general PSD. Legea cu cântec a fost modificată de Florin Barbu. Da, Barbu de la Agricultură.

• De ce n-au mai venit milioanele. Cele două firme au cerut milioanele de la Bruxelles, că doar de aia s-au înființat. Solicitarea a fost aprobată inițial de APIA Tulcea, dar a fost oprită după o serie de controale. S-a aflat că societățile au dreptul să taie stuful din deltă în perioada octombrie-martie. Numai că atunci stuful e uscat și nu poate fi folosit pentru furajele animalelor, adică fix pentru ce sunt banii europeni. Merge doar pentru coșulețe.

Aceasta este cea mai nouă producție Recorder, pe care am lansat-o chiar ieri, pe canalul de YouTube Recorder Talks. Se numește „Ce ne enervează” și este realizată de jurnalistul și scriitorul Mihai Radu.

Emisiunea va veni cu analize săptămânale despre subiectele aflate pe agenda publică, într-un stil dezinhibat, combinând informația cu umorul.

De ce o astfel de producție pe Recorder? Pentru că Recorder face jurnalism, iar jurnalismul presupune mai multe forme de exprimare: de la știri și investigații, până la reportaj, opinie și pamflet.

Investigațiile vor rămâne cea mai importantă direcție editorială a redacției Recorder și totodată cea spre care alocăm cele mai multe resurse. În același timp, în România au rămas atât de puține redacții libere încât ne simțim datori să diversificăm conținutul și să oferim spațiu unor voci a căror contribuție la dezbaterea publică este utilă și importantă.

• Majorări salariale înainte de funcționare. Super-agenția care va monitoriza celelalte agenții de stat nu și-a intrat bine în rol, dar șefii ei au primit deja majorări salariale. Cam 10.000 de lei în plus pe lună. Nu e foarte mult dacă ne uităm la ASF. Aproape toți cei din fosta conducere au primit două prime cuprinse între 11.500 de euro și 24.500. Una dintre ele a fost pentru performanță. În anul falimentului Euroins.

• Împărtășanie cu procurori. ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a fost chemat la DNA Constanța în dosarul în care e cercetat pentru cumpărare de influență. Ba chiar a și venit. „Am adus Sfânta Liturghie, sunt împărtășit”, a spus aproape împăcat înaltul prelat. Dosarul a pornit de la o anchetă Recorder.

• Un nou scandal cu vaccinurile. Companiile Pfizer și BioNTech au dat România în judecată. Cei doi giganți pharma spun că țara noastră nu ar fi respectat contractul pentru achiziția de vaccinuri. Este vorba despre cele 28 de milioane de doze pe care statul român nu le-a mai cumpărat, așa cum s-a angajat. La fel au pățit și polonezii și maghiarii.

• Prinde orbu’, ia-i carnetu’! Aveți grijă pe străzile din Gorj! În județ sunt 170 de nevăzători care au permis de conducere. Descoperirea a fost făcută de Prefectură. Problema și mai mare e că acum anchetatorii trebuie să afle dacă au primit ilegal permisele de șoferi sau certificatele de handicap.

• Pe cine bagă în șomaj AI. FMI a anunțat că inteligența artificială ar putea afecta 40% din locurile de muncă pe plan global. În zonele dezvoltate, procentul ar putea ajunge la 60%. Bill Gates nu se ia după Fondul Monetar. Zice că viețile noastre vor fi mult mai relaxate. Păi, fără mers la muncă, e și normal.

• Un pic de ajutor în Gaza. Un oficial OMS care a stat cinci săptămâni în teritoriul palestinian a spus despre spitalele din Gaza că au ajuns locuri în care se așteaptă moartea. Situația s-ar putea ameliora măcar un pic după ce Israel și Hamas au încheiat un acord pentru medicamente și ajutoare.

• Rezultate promițătoare în medicină. În urma progreselor vaccinurilor cu ARN mesager, cercetătorii cred că am putea avea un vaccin pentru anumite tipuri de cancer. Există speranțe și în privința sănătății mintale, unde ketamina ar putea funcționa ca vaccin împotriva depresiei.

• 80 de ani de carieră. Povestea unei femei care rămâne activă la 103 ani, după o viață în care a crescut șase copii și a condus o clinică împreună cu soțul său, apoi a luat-o de la capăt la 69 de ani, după ce acesta a părăsit-o pentru o colegă mai tânără.

• Realitatea din spatele socialismului danez. Un antreprenor danez mutat în America explică de ce sistemul de beneficii sociale implică o serie de măsuri restrictive pentru oricine nu contribuie la binele comun.

• 📷 Banco di Napoli. Cea mai mare arhivă bancară nu este în Zurich sau în Londra, ci în Napoli, orașul în care se spune că a apărut pizza, funicularul, dar și „prima instituție de credit din Europa”.

• 🎥 Captains of the World. O serie documentară, disponibilă pe Netflix, care intră în culisele ultimei ediții a Campionatului Mondial de Fotbal. Ghizi sunt căpitanii celor mai bune echipe naționale de fotbal (văzuți și ei de la "firul ierbii").

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Am și eu ierarhiile mele. Le revizuiesc des sau niciodată. Dar la ora la care scriu aceste rânduri, scriitorul meu preferat de limbă franceză din tot secolul XX este Romain Gary.

Duc această idee cu mine de cinci ani, de când m-am întâlnit cu „Promisiunea zorilor”, o carte atât de frumoasă încât nu poate fi citită fără apropierea lacrimilor.

„Păsările se duc să moară în Peru”, deci. Culegerea aceasta de nuvele pe care nu le mai citisem vreodată are câteva texte năucitoare. Preferatele mele sunt „Cea mai veche poveste din lume” și „Glorile iluștrilor noștri pionieri”.

Romain Gary s-a născut sub numele de Roman Kacew în Lituania de astăzi, la Vilnius (în 1914). A avut o viață excepțională, din care a știut să facă literatură.

S-a smuls singur fizicește vieții pe 2 decembrie 1980. S-a împușcat – nu mai știu dacă în cap sau în inimă sau altminteri.

Romain Gary a câștigat și mizilicuri, precum Premiul Goncourt. Ba chiar de două ori, căci a mai fost faimos și sub pseudonimul Émile Ajar (câștigător al Premiului Goncourt și el).

Abia după moartea lui Gary s-a aflat că nu avusese Franța doi scriitori atât de mari. Ajar era tot Gary sub alt nume.

Textele lui Romain Gary, chiar și cele mai puțin strălucitoare, au ceva. Toate au ceva.

Inteligența, scepticismul, imaginația, talentul lui Gary, tușa sa melancolică le fac de neuitat. „Păsările se duc să moară în Peru” e o carte de păstrat în cea mai intimă dintre camerele inimii.

• Elevii învață mai bine de pe hârtie decât de pe ecrane, iar unele școli au decis să interzică telefoanele mobile 

• Copiii care trăiesc în apropierea spațiilor verzi au oase mai puternice

• Umorul este esențial pentru susținerea unei relații pe termen lung

• 9 sfaturi pentru o viață mai sănătoasă și mai echilibrată fără prea mult efort

• Cum să consumi cafeină astfel încât să nu îți afecteze somnul

• Cum să îți protejezi hainele și planeta când folosești mașina de spălat

• Câteva dintre cele mai frumoase orașe mici și gări de călători din Europa

Mulțumim că ne urmărești. FWD către prieteni sau răspunde la e-mail dacă vrei să ne spui ceva.

Dacă nu ești încă abonat, te poți înscrie aici.