Alegerile s-au anulat

Bună dimineața! Vorba vine.

Trăim cele mai complicate momente din istoria recentă a României. Le vom povesti nepoților cum, în 2024, statul s-a șters undeva cu cea mai de preț valoarea a democrației: alegerile libere.

Decizia Curții Constituționale a României de anulare a primului tur vine peste o țară mai divizată ca oricând. Dacă am ales prost sau bine, informați sau neinformați, contează mai puțin. Cel mai important este că statul român, cu armata sa de instituții și cu cele șase servicii secrete ale sale, n-a fost capabil să asigure un proces electoral de necontestat. Și, ca să repare problema, ne-a știrbit libertatea și așa greu încercată.

1. CCR a validat, CCR a anulat

CCR este „garantul suprem al Constituției”. Așa scrie cu bold pe site-ul oficial. În perioada asta a devenit garantul haosului. Deciziile și informațiile aiuritoare au semănat îndoială și chiar au înclinat balanța la alegeri. De la analiști politici la florărese, toată lumea e de acord că anularea alegerilor va umfla și mai mult valul extremist.

• Decizie fără precedent. Vestea a venit cu două zile înainte de turul doi, în timp ce românii din afară deja votau. Nu știau că votează degeaba. Culmea, runda anulată fusese deja validată de CCR cu câteva zile în urmă, după ce voturile fuseseră renumărate pentru a înlătura orice suspiciune. Apoi, Curtea a primit patru noi sesizări de anulare a primului tur, joi a transmis că le va examina abia săptămâna viitoare, după turul doi al prezidențialelor, iar vineri s-a răzgândit și a anulat turul unu, hotărând reluarea de la zero a alegerilor. Ăsta e nivelul de coerență decizională al Curții Constituționale, „garantul suprem al Constituției”.

• Desecretizarea. Iohannis a desecretizat, la mijlocul săptămânii, documentele din Consiliul Suprem de Apărare, rapoarte ale serviciilor secrete care vorbesc despre implicarea unor actori statali și non-statali în influențarea alegerilor din România. Campania lui Călin Georgescu n-ar fi avut buget zero, cum bănuia toată lumea. A primit sume importante de la interlopi care și-au și recunoscut generozitatea, iar campania online ar fi fost coordonată din afară, susține SRI. Aceste informații, nesusținute de dovezi concrete, stau la baza deciziei CCR de anulare a alegerilor

• Ce înseamnă anularea. Înseamnă că totul se reia de la zero. Candidații, oricare vor fi ei, trebuie să strângă din nou semnături. Campania electorală începe de la zero. Milioanele de euro cheltuite se vor dubla. A, și Iohannis va mai rămâne o vreme președintele nostru. Întrebarea care e acum pe buzele tuturor: Va mai putea candida Călin Georgescu? Tot Curtea va decide.

• Ce este CCR. Curtea este formată din nouă judecători. Judecătorii nu sunt votați, nu sunt aleși pe baza experienței sau integrității. Patru dintre ei au fost propuși de PSD, trei de Iohannis, unul de PNL și încă unul de UDMR. Așadar, garanții Constituției sunt oamenii partidelor.

• Cine este șeful CCR. Îl cheamă Marian Enache. Conform G4Media, a ajuns la Curte cu sprijinul PSD, pe vremea lui Dragnea. A fost parlamentar social-democrat în trei mandate și l-a consiliat pe Iliescu în 1993. SRI a transmis către CNSAS că a avut dosar la Securitate, dar documentele au dispărut din arhivă în ‘89.

• Reacții. Lasconi a transmis că decizia este „ilegală, imorală și zdrobește esența democrației”. Călin Georgescu amenință că „este doar începutul”. Ciolacu spune că anularea „este singura soluție corectă”. Dinspre PNL vine vestea că Bolojan va candida, iar Iohannis ne spune senin că România „este o țară sigură”. În acest timp, George Simion îndeamnă la calm. E conștient că situația actuală îi poate fi favorabilă.

2. Partidele extremiste au rupt o treime din Parlament

La alegerile parlamentare din weekend-ul trecut s-a votat cu gândul că avem nevoie de un legislativ care să ne apere de președinte. Chiar dacă partidele izolaționiste au luat o felie importantă din Parlament, majoritatea poate fi făcută de cele care se recomandă pro-europene. Niciodată nu s-au bucurat atât de mulți români că a câștigat PSD alegerile.

• Ciolacu s-a întors. După alegeri, Ciolacu și-a retras demisia din funcția de președinte de partid. El a sărbătorit cel mai slab scor din istoria PSD cu o postare pe TikTok în care ne anunță că „he’s back” și că a fost „un prank de ăla”. În timp ce societatea fierbea, Ciolacu făcea mișto de noi și de el.

• Epoca Bolojan. Și PNL a înregistrat cel mai mic procent din toate timpurile. Bolojan i-a luat locul lui Ciucă la cârma partidului și a anunțat că „epoca Iohannis s-a încheiat”. S-a cam pripit. Reformarea liberalilor a început cu înscrierea lui Hellvig în partid. Acel Hellvig care a condus SRI timp de opt ani, în slujba lui Iohannis. 

• Șaorma și apă. Aceste alegeri parlamentare au avut două surprize. Partidul Oamenilor Tineri (POT) a intrat în Parlament cu 6.46%, iar PSDU, o clonă PSD care promite șaorma în școli, a reușit să fure de la original 164.000 de voturi. POT a trimis în Parlament condamnați penal și un fost securist acuzat de încălcarea drepturilor omului. Acest partid s-a declarat susținător al lui Călin Georgescu. Nu e de mirare că președinta formațiunii a anunțat trei zile de post cu apă după alegeri.

• Marii perdanți. Ligia Deca, cea care a educat România de nu s-a văzut, și fostul premier Florin Cîțu rămân pe bară. La fel și Piedone, care a ratat la Giurgiu rocada cu fiul său, fost parlamentar. Partidele SENS, REPER și DREPT nu au reușit să atingă pragul.

• Haos la Tbilisi. În Georgia sunt de o săptămână proteste violente. Zeci de mii de oameni cer în stradă ca fosta țara sovietică să rămână pe drumul spre UE. Jurnaliști, politicieni și oameni simpli au fost maltratați de forțele de ordine. Revolta a pornit după ce guvernul a suspendat până în 2028 negocierile de aderare la Uniunea Europeană și a renunțat la toate ajutoarele de la Bruxelles.

• Tremură Macron. Este criză politică majoră și în Franța după ce guvernul premierului Michel Barnier a picat prin moțiune de cenzură. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în ultimii 60 de ani. Partidele extremiste de dreapta și stânga sunt cele care au susținut moțiunea. Frontul Național a cerut deja și demisia lui Macron.

• Armata în Parlament. În Coreea de Sud a fost instituită legea marțială de către președinte, iar țara a fost aruncată în haos. Parlamentarii au luptat cu militarii pentru a intra în legislativ. Șeful statului, care simțea că pierde puterea, este cercetat de poliție, iar Partidul Democrat va cere demiterea lui prin moțiune.

• Catedrala Notre Dame se redeschide astăzi, la mai bine de cinci ani de la incendiul devastator din 2019. Președintele Macron a publicat o fotografie cu toți cei 2.000 de oameni care au contribuit la restaurarea catedralei.

• După ce a studiat Arhitectura la București, Eugen Vaida și-a dat seama că nevoia clădirilor este de sprijin, pentru că statul nu reușește să salveze patrimoniul așa cum ar trebui și să-l pună în siguranță. Așa a apărut Ambulanța pentru Monumente, proiectul care pune „pălărie și bocanci” clădirilor istorice.

• Un nou traseu pentru biciclete, întins de-a lungul a 5.500 km, traversează unele dintre cele mai pitorești și mai izolate regiuni din Balcani.

• DE CITIT. Ce se întâmplă cu natura când nu mai sunt oameni care să o îngrijească? Mii de sate depopulate din Bulgaria arată că dispariția oamenilor poate avea consecințe negative pentru biodiversitate.

• DE CITIT. O incursiune în abisul suferinței unui bărbat care a accidentat mortal o fetiță de 10 ani și care își trăiește restul zilelor încercând să iasă la lumină.

• DE VĂZUT. O colecție de peste 300 de fotografii făcute pe ascuns la Paris în timpul ocupației naziste a fost descoperită din întâmplare într-un târg de vechituri din sudul Franței. Autorul lor a fost un erou al Rezistenței franceze.

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Credeam că „Vegetariana” va fi prima și ultima carte pe care am citit-o de la Han Kang. Am încercat totuși romanul „Disecție”. Îl începusem (citisem doar primul capitol), dar nu îmi găseam motivația să-l și termin. 

Situația internațională și situația specifică din Coreea de Sud m-au determinat să merg până la capăt de data aceasta.

„Disecție” este o carte bună (dar trebuie să îi dai timp). O carte te face să înțelegi ce se întâmplă astăzi în Asia, în lume și la noi. Ce se întâmplă când crimele trecutului rămân nerezolvate și ce monștri pot să iasă când trecutul nu trece.

Han Kang a scris bine despre masacrul de la Gwangju din mai 1980 (mai bine decât știu eu să fi scris vreun român despre decembrie 1989). Romanul ei e un puzzle inteligent construit, iar vocea unui cadavru (din al doilea capitol) rămâne cu tine. Așa ceva am mai citit în secolul XXI doar la Orhan Pamuk. 

Han Kang știe să scrie literatură, li s-a mai întâmplat și altora. Are conștiință, claritate morală și ceva de spus. Asta nu li s-a întâmplat prea multora, mai ales recent. „Disecție” e o carte musai.

Dacă nu ai redirecționat încă 20% din impozitul plătit de microîntreprinderea ta pentru anul fiscal 2023, mai poți face acest lucru până pe 25 decembrie anul acesta, prin formularul 177.

• Până la vârsta de 12 ani, bucuria jocului și spiritul de echipă sunt mai importante decât rezultatele

• De ce numărul cazurilor de cancer în rândul tinerilor este în creștere 

• 14 lucruri care te ajută să atenuezi efectele unei depresii

• Cât de adevărat este că alergatul distruge genunchii?

• 5 sfaturi de la medici gastroenterologi pentru a evita problemele digestive

• Zurich este pe primul loc în clasamentul celor mai bune orașe pentru expați

• Cel mai bun predictor al speranței de viață este activitatea fizică pe care o faci într-o zi obișnuită