Abuzuri printre exerciții de imagine

Politicienii români au avut de sărbătorit săptămâna aceasta: un pod suspendat peste Dunăre inaugurat la Brăila și promulgarea reformei de suflet a președintelui, așa-numita „Românie educată”. S-au întrecut în exerciții de imagine în perspectiva alegerilor de anul viitor. Între timp, o anchetă DIICOT, declanșată de o investigație jurnalistică, arată cum vârstnici vulnerabili sunt exploatați de oameni cu conexiuni politice.

1. Abuz în azile de bătrâni

Cum asigură statul român protecția celor vulnerabili e întrebarea pe care a ridicat-o ancheta privind centrele de îngrijire a vârstnicilor din Ilfov în care mai multe persoane au ajuns săptămâna aceasta în arest preventiv sau la domiciliu. I-au ținut pe bătrâni în mizerie, fără mâncare suficientă și i-ar fi pus să cerșească.

• Anchete jurnalistice. Primele detalii privind cum erau tratați vârstnicii au fost prezentate la începutul anului de Centrul de Investigații Media și Buletin de București.

• Ce e nou. Stenograme din dosar arată cât de urât vorbeau cu bătrânii angajații din centre și cum îi băteau. Medicii care i-au tratat pe vârstnici după ce au fost scoși din centre spun că, de foame, probabil au ajuns să-și mănânce și hainele.

• Legăturile cu politicieni. Printre cei arestați preventiv sunt șefi de centre: frații Godei, unul dintre ei fost vicepreședinte al filialei de tineret PSD Ilfov, și un fost polițist. O consilieră a ministrului Gabriela Firea a condus o asociație implicată în anchetă, dar Firea neagă orice legătură cu cazul și acuză atacuri politice. Consiliera a ieșit din asociație la două zile de la prima anchetă jurnalistică, acum și-a suspendat contractul cu Ministerul Familiei. Sora Gabrielei Firea conducea Asistența Socială din Voluntari în perioada abuzurilor.

• Ce urmează. Premierul Marcel Ciolacu vorbește de complicitatea unor funcționari, cere demiterea șefilor de instituții responsabili de controale și vrea verificări în toate centrele de îngrijire. Totuși, și azilele din Ilfov au fost controlate, cu diverse nereguli găsite, dar au continuat să funcționeze și abia acum sunt închise. Sesizate în legătură cu abuzurile, instituții ale statului au răspuns în trecut că nu există nicio problemă. Tot Ciolacu apasă butonul de presiune asupra sistemului judiciar, cerând o soluție rapidă.

2. Golden Gate de România

Cu ceva întârziere, podul suspendat peste Dunăre, lung de aproape doi kilometri, a devenit realitate. Politicienii, în frunte cu șeful statului, s-au înghesuit lângă Brăila să se fotografieze cu el la inaugurare. Ca dimensiuni, podul e comparabil cu celebrul Golden Gate din San Francisco.

• Partea bună. E prima dată când două regiuni majore ale țării, Moldova și Dobrogea, sunt conectate direct printr-un drum modern, o „lucrare de artă spectaculoasă”, cu tehnologie de înaltă generație, spune la Recorder Ionuț Ciurea de la Asociația Pro Infrastructură. Dacă întreținem podul, putem circula pe el 100 de ani.

• Partea proastă. S-au inaugurat doar parțial conexiunile din contract, iar traficul nu va fi optim. Podul trebuie unit cu drumuri moderne pe ambele maluri până în viitoarea autostradă A7.

• Zoom out. Că tot veni vorba de A7, autostrada care ar urma să lege Moldova de București și care ar trebui să devină realitate prin finanțare europeană din PNRR, apar noi probleme. Un tronson încă nu are contract semnat, în urma contestațiilor, iar riscul e să pierdem banii europeni.

3. Mai mult festivism

În săptămâna în care Ministerul Educației a publicat greșit ierarhia pe județe a elevilor care au dat Evaluarea Națională, președintele Klaus Iohannis a promulgat noile legi ale educației, pornite de la proiectul său „România educată”, dar care sunt criticate de elevi, părinți și profesori.

• Ce sărbătorim de fapt? Ceremonia de la Cotroceni ar putea fi văzută și ca un parastas, în condițiile în care jumătate dintre elevii care au început școala acum 12 ani nu au absolvit.

• Ciolacu vs Iohannis la avioane. Între timp, premierul Marcel Ciolacu a ținut să se ducă la Berlin cu un avion de linie, iar presa prietenă PSD s-a asigurat că imaginile cu el cărându-și bagajele în aeroport ajung în spațiul public, inclusiv prin postări sponsorizate pe Facebook. Ciolacu insistă că nu e un exercițiu de imagine.

• Ospitalitate pe timp de inundații. Ministrul Mediului a fost primit cu pâine, sare și vin într-o comună din Alba afectată de ploile abundente. Spune că n-a refuzat, ca să nu fie nepoliticos.

Pledoarie pentru citit

Săptămâna trecută am primit un email de la una dintre cititoarele newsletterului. Ne ruga s-o ajutăm să popularizeze o idee care ne poate face mai buni ca societate.

Diana-Ioana Cîrlan are 24 de ani, a copilărit în nordul Bucovinei și e studentă la medicină în Cluj-Napoca. Pentru moment, e plecată cu Erasmus în Germania, la Heidelberg. Acolo a marcat-o cât de mult se citește în spațiul public. „Rar sau aproape deloc văd oamenii stând pe telefon în mijloacele de transport în comun sau în parcuri. Îi văd mereu citind.”

Și a mai văzut ceva. Căsuțe cu cărți gratuite, puse inclusiv în localități mici în fața primăriei, în parcuri sau pe lângă școli. „Mereu pline. Oamenii aduc și își iau liniștiți cărți, le iau și aduc iar înapoi, e o formă de educație.”

Asta și-ar dori să vadă și acasă în România, în special la sat. „Cred că există în fiecare comună și oraș din țară un primar, un antreprenor, un om dornic să adopte ideea. Mai ales că se poate face și simplu, și ieftin.” A început să trimită mesaje, inclusiv la primarul din comuna din Suceava în care a copilărit, dar deocamdată nu a primit răspuns clar. Ce-i drept, primarul i-a mulțumit și a spus că va analiza ideea.

Pornind de la mesajul ei, am constatat că au mai existat astfel de inițiative la noi. Una în Maramureș, alta în Ploiești, alta în București. Dar e evident că nu au devenit ceva comun în spațiul public.

Diana se întoarce în octombrie acasă. Ea speră să revină într-o Românie care pune mai mult preț pe educație. Cu gesturi concrete, nu festivism. Mai are un an de facultate. Încă nu e sigură ce vrea să facă apoi. Poate o convingem să rămână în țară.

• Polițiști la raport. Agenții care l-au oprit în trafic pe procurorul Daniel Horodniceanu și care l-au filmat când îi amenința au fost audiați într-un dosar al procurorilor din Iași. Le-au fost percheziționate telefoanele. Sunt martori în acest moment, dosarul nu vizează persoane, ci fapte. Doar că se referă la abuz în serviciu și divulgare de secrete de serviciu.

• Exit Hellvig. Șeful Serviciului Român de Informații a demisionat săptămâna aceasta. Declarativ, pentru a evita „pietrificarea” în funcție. Practic a alimentat suspiciunile că își pregătește revenirea în politică.

• Teoretic gata cu dosarul cu șină. Cadrul legal există, mai rămâne să fie și pus cu adevărat în practică. Instituțiile statului nu mai pot cere nici copii după acte. Doar că nu toate sunt pregătite. Au și un răgaz de 30 de zile.

• Sahara Olteniei crește. Din cauza încălzirii globale, o parte din sudul României se transformă într-un deșert. Dunele avansează cu mii de hectare în fiecare an.

• Roade după „antrenament și durere”. La 17 ani, înotătorul Vlad Stancu s-a calificat la Jocurile Olimpice, unde va reprezenta România la înot alături de David Popovici. Vlad s-a calificat după ce a câștigat argintul la 1.500 de metri la Campionatele Europene de Juniori de la Belgrad.

• Prognoze fulger. A început să funcționeze primul satelit european pentru detectarea fulgerelor. Ar putea ajuta și la o mai bună prognoză a furtunilor violente.

• Medicament pentru Alzheimer. SUA a aprobat folosirea primului medicament care s-a dovedit că încetinește evoluția bolii. Poate fi folosit pe scară largă de persoane aflate în stadiile incipiente ale maladiei.

• „Viitor negru pe bicicletă”. Un reportaj despre condițiile în care muncesc în București unii livratori de mâncare din Asia. Petrec peste 10 ore pe zi pe drumuri pentru un salariu de 2.000 de lei lunar. Și nu sunt puțini. Din totalul de 27.000 de curieri din țară, aproape 2.000 sunt muncitori străini. (o recomandare de la Ani Sandu)

• Colegul Chat GPT. Cum folosește puștimea proaspăt angajată inteligența artificială la locul de muncă. (o recomandare de la Filip Standavid)

• Meniu săptămânal de rețete. Dacă nu știi ce să mai gătești sau vrei să faci economie la bugetul pentru mâncare, încearcă newsletter-ul „Meal planning de care te poți ține”. Îți face o propunere de meniu pentru fiecare zi a săptămânii, cu listă de cumpărături cu tot. Sunt rețete care te scot din zona de tocăniță și ciulama. De acolo s-a inspirat Alex Nedea cu „șaorma sănătoasă” (o tortilla cu salată, halloumi, vinete și sos de tahini), care a devenit mâncarea preferată a fiului său. Abonează-te aici.

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Raiul poeților

Așa cum îi spune și titlul, acest volum conține 72 de interviuri. Toate cu poeți (de la Abăluță la Perța sau Țupa). Realizate de un poet (și încă un poet extraordinar). Aceste interviuri au apărut întâi în „Banatul Azi” (între 2016 și 2022) și, neîndoielnic, s-ar fi pierdut prin arhive și prin infinitul internetului.

Din fericire, autorul interviurilor, poetul Robert Șerban, își antologhează operele. Cu o astfel de lucrare putem și noi să știm care ne mai sunt poeții și poetele, ce e în capul și în inima lor, ce speră, ce visează, ce regretă, ce iubesc și de ce.

Robert Șerban a strâns în această carte cam tot ce are mai bun poezia românească de astăzi. Marele său merit este generozitatea. Știe să pună întrebări și nu trunchiază răspunsurile. Robert Șerban e un om-punte care unește atât poeții între ei, cât și poeții și publicul.

Sunt foarte puțini autori mai generoși decât Robert Șerban în literatura română de astăzi. Cartea se va păstra, fiindcă are și o valoare istorică. E o oglindă îndeajuns de fidelă a felului cum a arătat poezia românească la sfârșitul anilor 2010 și începutul anilor 2020.

PS: apare în acest volum și un interviu cu autorul acestor rânduri. Dar chiar și așa cartea e foarte bună.

• Dacă ai în viața ta un tânăr ambițios, i-ar putea fi de folos acest eseu despre cum să construiești o carieră remarcabilă

• Un necrolog minunat despre însemnătatea unei vieți trăite în liniște

• Stoicismul este din nou la modă pentru că oferă un alt mod de abordare a suferinței zilnice 

• O veste bună pe măsură ce îmbătrânim: nu există o vârstă fixă pentru apogeul fizic și cel intelectual

• Opt reguli și obiceiuri menite să prevină burnoutul digital

• O pereche de articole din The Guardian: adevărul despre efectele inflamației în corp și despre E-urile din mâncare

• Șapte locuri de vizitat în Italia în 2023

_{Răspunsul corect la quiz: Marcel Ciolacu. A făcut declarația „Modul de viaţă al nostru ni-l hotărâm singur, funcţiile sunt trecătoare” pentru a justifica decizia de a zbura la Berlin cu un avion de linie, respingând ideea că a fost un exercițiu de imagine în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor.}

Mulțumim că ne urmărești. FWD către prieteni sau răspunde la e-mail dacă vrei să ne spui ceva. Dacă nu ești încă abonat, te poți înscrie aici.