Statul care nu face dreptate

O țară întreagă constată zilele acestea că nu s-a schimbat mare lucru după incendiul din clubul Colectiv din 2015. Vom avea un primar în funcție, proaspăt eliberat din închisoare, să ne amintească de asta, în timp ce magistrații care l-au achitat refuză să renunțe la pensiile speciale. Dar găsim lângă noi și oameni care fac România mai bună prin gesturile lor.

1. Ce rămâne după Colectiv?

Greu de înțeles cum se face justiție în România, după deciziile contradictorii date de instanțe în privința lui Cristian Popescu Piedone. A ieșit din închisoare săptămâna aceasta, după ce instanța supremă l-a achitat în dosarul Colectiv. Fusese condamnat la patru ani de închisoare, a stat după gratii puțin peste un an.

• Deciziile pe scurt. Piedone a fost condamnat definitiv în 2022 pentru abuz în serviciu de Curtea de Apel București în legătură cu autorizația dată clubului Colectiv. A făcut recurs în casație, o cale extraordinară de atac, iar instanța supremă a considerat că fapta nu este prevăzută de legea penală. Deciziile polarizează societatea: unii cred că un vinovat a fost achitat, alții că un nevinovat a fost hărțuit mai mulți ani.

• Ce urmează. De la condamnarea lui Piedone nu au fost organizate alegeri pentru funcția de primar în Sectorul 5, așa că se poate întoarce liniștit pe post. Ceea ce a și spus că intenționează să facă. Poate primi și salariile pentru cele 13 luni petrecute în spatele gratiilor.

• Rudele victimelor din Colectiv reacționează. Președintele Asociației Colectiv, Eugen Iancu, întreabă dacă judecătorii dau din când în când câte o condamnare, iar în rest se joacă de-a justiţia.

• „Ce s-a schimbat până astăzi?” E ce-a întrebat retoric chiar Piedone la eliberarea din arest. Spunea că statul n-a făcut nimic pentru a schimba modul de funcționare a cluburilor. Eugen Iancu atrăgea atenția anul trecut că nu s-a schimbat nimic în sistemul medical privind tratarea marilor arși. Infecțiile nosocomiale sunt în continuare subraportate.

2. Protestele merg înainte

În tot acest timp, fapte continuă să se prescrie, cauze sunt rejudecate, iar magistrații insistă să-și păstreze pensiile speciale. Din acest motiv, mai multe instanțe au amânat judecarea dosarelor care nu sunt urgente, în săptămâna în care Parlamentul a început să dezbată propunerea PSD de eliminare a pensiilor speciale. Magistrații nu sunt singurii care și-au manifestat nemulțumirea.

• De ce protestează magistrații. Judecătorii și procurorii spun că vor protesta pe termen nelimitat pentru că pensiile le vor scădea, iar vârsta de pensionare va fi majorată, în etape, de la 50 la 60 de ani. Până la urmă, acceptă ca pensia de serviciu să nu fie mai mare decât indemnizația din timpul activității.

• Protestul minerilor. 16 angajați de la termocentrale pe cărbune au intrat în greva foamei, în fața Ministerului Muncii. Vor să iasă la pensie la 52 de ani pentru că lucrează în condiții grele. Se tem și că vor rămâne fără loc de muncă odată cu închiderea termocentralelor pe cărbune.

• Protestul taximetriștilor. Sute de taximetriști din mai multe orașe au renunțat la curse și au mers în coloană pe străzi. Acuză companiile de ridesharing de concurență neloială.

• Protestul studenților. Studenții de la medicină din Iași amenință cu proteste luni. Sunt nemulțumiți, între altele, că universitatea îi obligă să meargă la cursuri ca să treacă anul și că a crescut taxele și tarifele la cămin.

3. Statul care se face că lucrează

În completarea concluziei că, la aproape opt ani de la incendiul din clubul Colectiv, tot vulnerabili suntem, guvernanții au continuat să se preocupe cum să-și atragă capital electoral, nu să îmbunătățească în mod real viața cetățenilor.

• Preocupările premierului. Marcel Ciolacu s-a preocupat să dea bine mergând cu metroul la Palatul Victoria și presând marii comercianți să scadă adaosul la alimentele de bază. Specialiștii i-au atras atenția că nu se poate lupta cu piața și cu legile economiei. Ciolacu și-a verbalizat din greșeală filozofia: „România trece de la fapte la vorbe”.

• Numiri restante. După două luni de negocieri pentru rotativă, coaliția s-a blocat la numirea șefului Secretariatului General al Guvernului. Miza o reprezintă controlul actelor normative care intră la adoptare în Executiv, dar și propunerea de candidați la șefia unei noi agenții care va controla companiile de stat.

• Test din Guvernul Ciolacu. Europa Liberă face o sinteză a scandalurilor în care au fost implicați membrii noului guvern. Pornind de acolo, am făcut un test în care ne-am verificat și noi în redacție cunoștințele. Încearcă-l aici:

Într-o dimineață de săptămâna asta, într-un tramvai din București, călătorii au început să coboare în stație și să dea vestea, din om în om, că a apărut o problemă.

Întrebat, vatmanul a mormăit: „Nu știu nimic”. A închis ușile și și-a continuat drumul cu vehiculul gol.

La scurt timp după, un alt tramvai a oprit în aceeași stație cu peronul plin de oameni confuzi, iar povestea s-a repetat. De această dată însă, vatmanul, un bărbat în cămașă albă cu păr ușor încărunțit, a ieșit din cabină și s-a dus în fața călătorilor.

„Îmi cer scuze că vorbesc tare și o să pară că țip, dar vreau să fiu sigur că mă aude toată lumea.”

A spus ce știe, că un tramvai a deraiat în față și e nevoit să facă dreapta în loc să meargă înainte. A început să înșire stațiile care urmează, în caz că ocolul e totuși de folos. Apoi s-a întors în cabină, și-a șters sudoarea de pe frunte și și-a văzut și el de drum.

Cei mai mulți pasageri au coborât, vreo cinci am rămas în vehicul.

Poate părea o întâmplare banală din drumurile noastre zilnice, dar credem că vatmanul Marius Olteanu, 46 de ani, merită un „Bravo!” pentru grija față de călători. Pentru cei cinci pe care i-a ajutat să meargă mai departe și pentru restul care au coborât mai puțin nedumeriți.

Vă spunem povestea asta din două motive. Primul: credem că astfel de momente și atitudini ne fac viața un pic mai bună. Al doilea: avem cu toții nevoie de oameni în care să avem încredere.

E ce v-am întrebat săptămâna trecută, în cine aveți încredere și de ce. Cezarina Bâlbâe, profesoară la un liceu din țară, ne-a scris despre generațiile de tineri care dau zilele acesta examene de evaluare sau bacalaureat. Pentru că le-a fost alături în ultimii ani și i-a văzut cum gestionează crizele. Mai empatici ca adulții, mai dornici de colaborare și mai deschiși către nou. Bravo și lor!

Ne propunem periodic de-acum înainte să arătăm la (Po)veștile Recorder și oameni pe care i-am întâlnit și care merită un „Bravo!”. Pentru că avem mare nevoie de ei.

• Abuzul ajunge în instanță. La aproape un an de la investigația Recorder care a expus abuzuri la Penitenciarul Baia Mare, fostul director și psihologul instituției au fost trimiși în judecată de Direcția Națională Anticorupție. Procurorii susțin că ar exista și o a doua victimă căreia fostul director i-ar fi cerut favoruri de natură sexuală.

• Alt exemplu de muncă în zadar la stat. Primarul Robert Negoiță s-a lăudat în nenumărate rânduri că plantează copaci pentru locuitorii Sectorului 3. Nu pare să-i pese însă și dacă aceștia trăiesc sau nu.

• Podurile nimănui. Nu există o statistică națională privind podurile care ne pun în pericol, pentru că autorităţile locale nu raportează asta.

• România fără medici. Rată mare de epuizare în rândul medicilor, în timp ce aproape 60% dintre medicii tineri vor să emigreze. La Spitalul Județean din Buzău e criză după ce mai mulți medici au anunțat că renunță la gărzi.

• În căutarea Titanicului. O lume întreagă a urmărit saga submersibilului dispărut de duminică după ce pornise să exploreze epava Titanicului și a sperat la o salvare miraculoasă a celor cinci persoane aflate la bord. În cele din urmă s-a dovedit o tragedie. Cel mai probabil toți pasagerii au murit în urma unei implozii.

• Tururi cicliste pentru nevăzători. Sunt organizate în weekend la Sibiu și în împrejurimile orașului. 23 de nevăzători s-au înscris pentru a le parcurge cu ajutorul unor biciclete tandem în care au partener pe cineva care îi poate ghida pe drum.

• Noi tratamente. Oamenii de știință arată cum o bacterie, prezentă în pacienții care suferă de infecții gingivale, poate contribui la dezvoltarea endometriozei, o boală care poate duce la infertilitate la femei. Descoperirea înseamnă că boala ar putea fi tratată cu antibiotice în viitorul apropiat. (știre semnalată de Roberta Angheleanu)

• O carte despre libertate. Scriitorul turc Ahmet Altan a scris „Nu voi mai vedea lumea niciodată“ în închisoare. În 2016, după puciul eșuat din Turcia, Altan a fost acuzat și condamnat pentru „transmitere de mesaje subliminale“, după o emisiune televizată. E, totuși, o carte despre libertate. Ideile, imaginația, umanitatea nu se împiedică de ziduri. (o recomandare de la Cristian Delcea)

• „Eu n-am îngreunat pe nimeni cu trupul meu.” Gabriel Bodescu, 40 de ani, este preotul comunității de români din Skagen, Danemarca. Duminica slujește în capela Bisericii Luterane, închiriată pentru slujbele ortodoxe, iar în timpul săptămânii sudează turbine eoliene marine. (o recomandare de la Alex Enășescu)

• Starea săptămânii. În fiecare săptămână, Dragoș Pătraru și echipa Starea Nației vin în inbox-ul tău cu recomandări de carte și muzică, un sfat practic despre sănătate și starea acelor idei care ar putea schimba lumea. Poți să afli ce mai face Dragoș de când nu mai e la TV, iar dacă ai chef să râzi, primești și cele mai importante știri, infuzate cu doza de umor marca Starea Nației. Abonează-te aici.

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Eroii lui Ilișoi

Trei cărți am cumpărat de la târgul de carte Bookfest. Una dintre ele este acest volum de Viorel Ilișoi.

Pentru cine nu-l știe pe Ilișoi (deși, cine care citește nu-l știe pe Ilișoi?), acesta este un mare reporter român contemporan. Dar e o etichetă care nu-l încape.

Ilișoi a făcut din jurnalism artă. Știe să scrie la fel de bine portrete, scrisori, exerciții de admirație.

Cartea aceasta – o colecție de texte care au fost întâi prezente în presa noastră cea de toate zilele – face dreptate unor oameni prea puțin cunoscuți sau iubiți. Ilișoi știe să îi găsească și să îi iubească și să îi scrie.

Viorel Ilișoi rămâne, într-o lume tot mai bezmetică, anapoda, cu valorile date peste cap, un reper.

Am zis că Viorel Ilișoi e un mare reporter român contemporan, dar am zis prea puțin: Viorel Ilișoi e un mare scriitor român contemporan. La orice socoteală onestă, între primii 10-20. Atât că în România nu prea se practică aceste socoteli oneste.

„Eroii mei” e o carte care, în definitiv, vă face bine și, în plus, înfrumusețează orice bibliotecă, fiindcă Ilișoi știe să facă și cărțile să arate bine, începând cu coperta până la punctul final.

• Există lucruri mai importante în viață decât managementul eficient al timpului

• O serie de aforisme ale economistului Morgan Housel

• De ce copiii au nevoie de libertatea de a se juca nesupravegheați

• O pediatră din Franța spune că pedepsele, tonul ridicat și amenințările afectează creierul copiilor

• Oarecum surprinzător, cel mai bun oraș european pentru un city-break în familie este Amsterdam

• Lista completă a celor mai bune 50 de restaurante din lume a fost publicată săptămâna asta

• Patru căsuțe bătrânești din România transformate în cazări deosebite

Mulțumim că ne urmărești. FWD către prieteni sau răspunde la e-mail dacă vrei să ne spui ceva. Dacă nu ești încă abonat, te poți înscrie aici.