O epidemie de neîncredere

Cu oarece întârziere, România a schimbat săptămâna aceasta premierul, conform înțelegerii între partide. Doar că în acest proces coaliția s-a subțiat prin sacrificarea unui partid membru. Contrar stabilității și bunăstării proclamate de președintele Iohannis odată cu desemnarea lui Marcel Ciolacu premier, românii au primit noi exemple care adâncesc neîncrederea în autoritățile statului.

1. Final de rocadă

După două luni de negocieri și o întârziere cauzată de greva din educație, rocada prin care România schimbă premierul s-a săvârșit. Liderul PSD Marcel Ciolacu a preluat hățurile guvernării, în timp ce fostul premier PNL Nicolae Ciucă s-a ales cu șefia Senatului.

• Exit UDMR. PNL și PSD au înlăturat UDMR de la guvernare, ceea ce ar putea să le coste în Parlament, unde scade majoritatea coaliției. Unii văd în asta un motiv de neîncredere în plus față de politicieni, alții cred că UDMR a cerut prea mult.

• Ce rămâne după Ciucă. Puține realizări și multe controverse: între altele, un buget cu probleme și restanțe mari la încasările din PNRR. Un Guvern cu așa majoritate parlamentară a reușit „surprinzător de puține lucruri”.

• Ce pregătește Ciolacu. După scoaterea UDMR de la guvernare, noul premier al României reia ideea de „patriotism economic”, despre care economiștii spun că nu poate fi pusă în aplicare. Cine sunt și ce vor miniștrii săi.

• Stânjenelile tranziției. La desemnarea lui Ciolacu premier, Iohannis, care în trecut tuna și fulgera la adresa P-S-D, a părut dornic să plece cât mai repede după ce a dat noroc cu Ciolacu. Nicolae Ciucă, pe de altă parte, ca președinte al Senatului, s-a confruntat prima oară față-n față cu Diana Șoșoacă în Parlament și a plecat făcându-și cruce.

• Statistica neîncrederii. Aproximativ 90% dintre români nu au încredere în partide, Parlament, Președinție sau Guvern, potrivit unui sondaj recent.

2. Ce rămâne după greva profesorilor

Sindicatele au suspendat marți cea mai lungă grevă din ultimii 18 ani. Elevii și profesorii s-au întors la ore pentru cele patru zile rămase din anul școlar. Practic, s-au încheiat medii și s-au făcut diverse festivități de final. După fragmentarea anului școlar în module, după zile libere, punți, săptămâni altfel și verzi, educația în 2023 a avut mult de suferit.

• Ce au obținut profesorii. Salarii mai mari cu 25% de la 1 iunie și angajamentul că de anul viitor salariul de bază al debutanților va fi la nivelul salariului mediu brut pe economie.

• Cei care se simt trădați. Mai mulți profesori nu au fost de acord cu suspendarea grevei. O învățătoare a povestit la Știrile Zilei de la Recorder că în continuare se simte batjocorită de guvernanți și nu are încredere în promisiunile lor.

• Scepticismul elevilor. Unii reprezentanți ai elevilor atrag atenția că problemele educației sunt departe de a fi rezolvate. Între ele, faptul că numărul de profesori rămâne prea mic.

3. Și mai multă neîncredere

Tabloul mai larg e că politicienii nu sunt singurii în care ne-am obișnuit să nu ne încredem.

• Neîncredere în justiție. Acuzat că a luat mită pentru achiziția de măști în pandemie și condamnat în primă instanță la șase ani de închisoare, fostul șef Unifarm a fost achitat. Curtea de Apel i-a dat un an de închisoare, dar pentru instigare la fals intelectual și cu amânarea aplicării pedepsei.

• Neîncredere în presă. Nivelul de încredere în mass media din România a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii șapte ani. Șapte din zece persoane evită informațiile de presă. Televiziunea publică, între timp, își cere scuze după ce a difuzat un cântec în care un bărbat caută virgine la grădiniță.

• Neîncredere în CFR. Acuzată că a mușamalizat un nou incident pe calea ferată (două trenuri era cât pe ce să se ciocnească în Sighișoara), CFR Infrastructură atacă publicația care a semnalat cazul, Club Feroviar.

Cu bucurie vă anunțăm, așa cum v-am promis săptămâna trecută, că numărul de abonați ai acestui newsletter a trecut de 10.000. Mai precis am ajuns la 10.014. Vă mulțumim că ne citiți și că i-ați îndemnat și pe alții să o facă. Implicarea voastră chiar s-a văzut.

La fel de mult vă mulțumim și că ați răspuns în număr mare la chestionarul din ediția trecută, care ne ajută să ne dăm seama ce vă e util din acest newsletter și ce altceva v-ați dori. Am primit multe sugestii bune și am ales să punem una în practică încă din această ediție.

Uite-așa s-a născut, din dorința și implicarea voastră, o secțiune cu știri bune ale săptămânii, din țară sau de afară. Una în care veți regăsi lucruri bine făcute sau cu impact pozitiv, dar și vești care ne dau un motiv să fim optimiști.

La fel ca voi, și noi ne simțim copleșiți uneori de știrile negative, iar unul dintre lucrurile pe care ne dorim să le facem în acest newsletter este să oferim și un strop de speranță. Pentru că, deși nu o vedem zi de zi, se fac și lucruri bune în România.

Vă invităm să descoperiți mai jos noua secțiune pe care am numit-o Doza de Optimism. Și, totodată, vă încurajăm să contribuiți la ea, să ne semnalați lucruri bune pe care le întâlniți sau știri care vă ridică moralul. Vrem să le includem și pe acestea în newsletter. Pot fi poze cu lucruri pe care le-ați surprins sau linkuri către știri care v-au atras atenția. Nu doar că le primim cu bucurie, dar, dacă le vom publica în newsletter, vom menționa că le-am aflat de la voi.

• Aeroport la Brașov. Politicienii s-au înghesuit să inaugureze primul aeroport construit de la zero în România în ultimii 50 de ani. Doar că nu sunt suficienți controlori de trafic și unele curse au fost deviate. Imaginea de mai sus e vedere din turnul de control de la Arad, care dirijează de la distanță zborurile de la Brașov.

• Proteste în sănătate. Greva japoneză începută de sindicate a continuat cu pichete ale unităților sanitare. Vor salarii mai mari și deblocarea posturilor. Spun că e ultimul pas înainte de greva generală.

• Închisoare pentru revenge porn. A fost promulgată legea care prevede pedepse cu închisoarea pentru cei care distribuie pe net imagini intime ale unor persoane, în care acestea pot fi identificate, fără consimțământul lor.

• Capitala păcănelelor. STB și Metrorex au primit zeci de mii de euro în ultimii ani pentru reclame la jocurile de noroc. Metrorex renunță la ele, STB va lua o decizie luna aceasta.

• Dezastru pe mare. Zeci de persoane au murit după ce o barcă supraîncărcată cu migranți s-a răsturnat în sudul Greciei. E cel mai grav astfel de accident din 2016. Migranții erau în drum spre Italia, țară din care pot ajunge relativ ușor mai departe în vestul și nordul Europei.

• Culoare la sat. Sute de voluntari din țară au zugrăvit case în satul Valeapai din Caraș-Severin. În imagine e casa nr. 33, înainte și după renovare. A fost în trecut locuința primarului, iar acum stă în ea o bătrână al cărei soț a murit de curând.

• Recunoaștere europeană. Două proiecte din România sunt câștigătoare la Premiile Europene pentru Patrimoniu. E vorba de Via Transilvanica, cel mai lung traseu de drumeții din România, și Călăuzele Apelor, prin care copii din Deltă au construit bărci de lemn și au explorat apele din zonă pentru a învăța mai multe despre natură.

• Cuțitul chirurgical care „miroase” cancerul. O descoperire științifică ar putea scurta la câteva minute timpul de diagnosticare a cancerului uterin. Cercetătorii au realizat un cuțit inteligent folosit pe biopsii în laborator. Detectează semnale ale celulelor canceroase mai rapid. (știre semnalată de Roberta Angheleanu)

• 🎧Minciunile lui Boris Johnson. Și-a dorit mereu să rămână în manualele de istorie. A reușit: e cel dintâi premier din istoria Marii Britanii găsit vinovat de a fi mințit intenționat Parlamentul. Ce s-a întâmplat și ce e de așteptat să urmeze explică trei ziariști britanici cu vechime. (o recomandare de la Filip Standavid)

• Viața în Coreea de Nord. Un articol BBC bazat pe mărturiile mai multor oameni din Coreea de Nord, pentru care orice acces la lumea din jur s-a oprit în urmă cu trei ani. Cea mai mare problemă a lor rămâne foametea. (o recomandare de la Anna Constantin)

• Atenție la zgomot. O analiză New York Times care demonstrează cât de nocivă este poluarea fonică și cum zgomotele din orașele mari cresc riscul de boli cardiace. (o recomandare de la Andrei Udișteanu)

• 📫 Jurnalism local constructiv. Iașul Nostru este un newsletter local săptămânal despre oamenii și locurile care schimbă orașul în bine. Dacă ești doar în trecere, iată un ghid pentru un city-break de un weekend în capitala Moldovei.

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Despre palmieri, deșerturi și bazaruri

Sunt șanse destul de mici să fi auzit vreodată de Hans Bergel, deși ne-a fost contemporan, a trăit peste 90 de ani și a fost un scriitor și un publicist remarcabil. Dar așa e cultura română: își ține valorile fie în exil, fie la margine.

Bergel s-a născut la Râșnov, lângă Brașov, și a sfârșit în Bavaria aproape un secol mai târziu. A fost și sportiv de performanță.

În 1945, din pricina originii germane, aproape că a fost deportat în URSS. A fugit din lagăr. A stat ascuns de ciobani prin Munții Cibinului.

În 1947 a fugit iar din România care devenea comunistă, dar l-au prins prin Ungaria și, repatriat, a fost condamnat la 14 luni de pușcărie. Trecere frauduloasă a frontierei. A reușit din nou să evadeze.

A reușit, aproape miraculos, să urmeze, la fără frecvență, istoria artei și filosofia la București. În 1954 l-au arestat iar la Cluj și a fost din nou condamnat pentru „incitare la rebeliune”. În sfârșit, Bergel a fost condamnat, în 1959, la 15 ani de muncă silnică cu „grupul scriitorilor de origine germană”. În cazul său, motivul a fost o nuvelă istorică scrisă cu 12 ani înainte. A fost eliberat după doar trei ani, în contextul ieșirii din închisori a deținuților politici.

În 1968 a primit aprobarea să plece în Republica Federală Germană, unde a trăit până la sfârșitul vieții sale lungi. Ați crede că un astfel de om a ajuns să deteste România, dar v-ați înșela. Sunt puțini care au scris cu mai mare eleganță, delicatețe și talent despre țara natală.

Cartea aceasta – despre palmieri, deșerturi și bazaruri – a apărut dintr-o călătorie efectuată, la începutul mileniului III, de Bergel în Israel. Am fost și eu în Israel, de multe ori, și n-am fost în stare să văd ce a văzut Bergel. Talentul său este fantastic mai ales în descrierile cadrelor naturale. E un volum care vă va face să vă îndrăgostiți deopotrivă de frumusețea Israelului și de stilul de a scrie al lui Bergel, bazat pe descrieri demne de un foarte mare prozator.

• Câștigătorul Premiului Nobel pentru Fizică în 2022, despre relația între știință și credință

• Tot mai mulți specialiști cred că vârsta minimă pentru accesul copiilor la rețele sociale ar trebui să fie 16 ani

• Șase sfaturi pentru cei la începutul unei cariere creative, de la unul dintre cei mai de succes fotografi contemporani

• Fotografia pe film, muzica pe vinyl și alte trenduri analog care sunt din nou la modă

• Finlanda este considerată „cea mai fericită țară din lume”, dar finlandezii sunt mai degrabă mulțumiți cu ceea ce au

• Uitwaaien, activitatea de destresare a olandezilor, constă în timp petrecut în bătaia vântului

• 10 salate spectaculoase care includ o diversitate de fructe și legume pentru toată săptămâna

Mulțumim că ne urmărești. FWD către prieteni sau răspunde la e-mail dacă vrei să ne spui ceva. Pentru și mai multe motive de speranță, chiar te rugăm să ne transmiți în cine mai ai încredere în acest moment și de ce. Dacă nu ești încă abonat, te poți înscrie aici.