Găsit președinte, pierdut transparență

Bună dimineața!

În ziua în care Nicușor Dan a fost instalat la Cotroceni, Călin Georgescu s-a retras din politică. Un happy-end de coșmar pentru George Simion, care, vorba lui Gigi Becali, e traumatizat, după ce două săptămâni s-a culcat și s-a trezit președinte. Noi, în schimb, ne-am trezit cu o nouă decizie a Curții Constituționale care ne aduce aminte din ce peșteră se trage tânăra noastră democrație.

1. Cinci ani cu Nicușor

Nicușor Dan este de luni, 26 mai, președinte al României pentru următorii cinci ani. Ședință solemnă în Parlament, ceremonie militară la Cotroceni, recepție cu pastramă și sarmale.

Discursul lui Nicușor Dan de la depunerea jurământului a părut copiat dintr-o culegere de probleme de matematică, așa de tare a emoționat. Pentru nemulțumiți, există însă discursul alternativ al lui Simion, care ne tot amenință, de la distanță, cu un mic Maidan pe invers.

• Se caută guvern. Instalat la Cotroceni, Nicușor Dan a avut, miercuri, consultări cu partidele parlamentare pentru formarea unui nou guvern și pentru colectarea propunerilor privind repararea bugetului ronțăit până la os de rotativa Ciolacu-Ciucă. PNL, USR și UDMR sunt gata să intre la guvernare, PSD se mai gândește.

• Maestrul disponibilizărilor. Ilie Bolojan, primul nume de pe lista președintelui pentru Palatul Victoria, strânge cu pixul, într-un carnet, sute de propuneri pentru redresarea economiei. Nu pare să fi avansat prea mult, pentru că atunci când deschide gura, imediat iese cuvântul disponibilizări. Acum încearcă să ne obișnuiască cu ideea creșterii taxelor. Iar la cotitură îl pândește gașca Thuma, Crin și Hellvig, care încearcă să pună mâna pe PNL.

• Mesaj și de la licurici. Trump l-a felicitat, în sfârșit, pe Dan. Un telefon scurt, dar o mare ușurare pentru București, care speră acum în relansarea dialogului cu Washingtonul. Dialog blocat brusc, cu tot cu vize, după anularea alegerilor. Dar noi am rămas același popor primitor, așa că minireactorele nucleare americane de la Doicești merg tot pe repede-nainte.

• Un guru pasiv. Călin Georgescu a anunțat, luni seară, că se retrage din politică. A promis că devine „un observator pasiv”, iar a doua zi a lăsat un nou autograf la Parchet, unde a fost pus sub acuzare și pentru că a citat din liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu în prime-time, la Realitatea TV.

• Protest de buzunar. Până într-o sută de oameni au ieșit luni în stradă la îndemnul lui George Simion. El visa la mulțimi de protestatari, dar anunțase că nu participă, de frică să nu fie arestat.

2. Curtea Constituțională a ucis transparența

În timp ce stăteam cu ochii pe cele două tabere politice, Curtea Constituțională a reușit să ne întoarcă în bezna anilor ‘90. A secretizat declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor și ale funcționarilor publici. A eliminat și obligația declarării veniturilor și bunurilor deținute de soț sau soție și de copii. Pe scurt, nu vom mai afla ce averi au demnitarii și familiile lor. Decizia CCR nu poate fi atacată, este definitivă și trebuie aplicată. 

Publicarea declarațiilor de avere a fost o măsură anticorupție care, în ultimii ani, a devenit un instrument important pentru monitorizarea persoanelor care decid soarta banilor publici.

• România onestă. Președintele Nicușor Dan a declarat că, indiferent de decizia CCR, își va publica declarația de avere. El a cerut Parlamentului să găsească rapid soluții legislative pentru ca cetățenii să aibă acces la declarațiile de avere.

• Opinie separată. Dragoș Anastasiu, om de afaceri și consilier al șefului statului pe probleme economice, este de cu totul altă părere. „Să scăpăm naibii de tâmpenia asta cu declarația de avere pusă în public. Nu spune nimeni să nu ai o declarație de avere depusă la o instituție a statului. Dom’le, dar ce vă interesează pe dumneavoastră câte bijuterii am eu în casă? Pe dumneavoastră! Ce vă interesează?”, a declarat Anastasiu cu câteva zile înainte ca CCR să dea verdictul.

• Mici obsesii. „Luați cu baghetă franțuzească”, a scris elegant, pe Facebook, George Simion, după anunțul CCR privind secretizarea declarațiilor de avere. „Decizia CCR e exact ce merită unii! Bani pentru Ucraina, schimbări climatice, gay și imigranți, pentru români taxe mărite”, a mai scris liderul AUR. Cum nu vedeți care e legătura?

Sunt opt ani de Recorder și, ca de fiecare dată, ne respectăm promisiunea de a publica un raport despre veniturile și cheltuielile redacției. Considerăm că transparentizarea surselor de finanțare este esențială pentru ca presa să recâștige încrederea publicului.

Recorder nu a încasat niciodată bani de la vreun partid politic, iar asta a rămas valabil și în ultimul an. Nu am acceptat nici publicitate electorală, sub nicio formă.

Proiectul se finanțează în primul rând din contribuțiile directe ale publicului. Sunt zeci de mii de oameni care plătesc lunar sume modice sau completează anual Formularul 230 pentru ca noi să ne putem face meseria așa cum credem de cuviință, liberi de orice influență sau presiune.

• Lipovon, extremă urgență! Pastila-minune de slăbit, promovată intens pe TikTok și vândută pe site-uri fantomă, poate avea efecte adverse grave asupra sănătății, potrivit mărturiilor și dovezilor prezentate de Recorder.

• Viiturile fac prăpăd în țară. În județul Covasna, sute de familii au fost evacuate, după ce gospodăriile lor au fost inundate. O situație specială la Praid, județul Harghita, unde salina a fost inundată și pune în pericol toate afacerile turistice din zonă. De unde și disperarea oamenilor, care au protestat în fața sediului companiei.

• Madame Zaharova. Purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova l-a acuzat fără dovezi pe Emmanuel Macron, președintele Franței, că l-a arestat pe Pavel Durov, patronul Telegram, pentru a gestiona alegerile din România. La București, George Simion nu contenește cu acuzațiile la adresa Parisului, iar internetul a fost împânzit cu fake news-uri pe aceeași temă.

• Criză umanitară în Gaza. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a amenințat că ia în calcul impunerea de sancțiuni împotriva Israelului, dacă nu se iau măsuri urgente pentru stoparea crizei umanitare din Gaza.

• Lovește și fugi. Elon Musk părăsește Casa Albă. N-a reușit să realizeze economiile bugetare promise și lasă un haos în urma lui, scrie presa internațională.

• „Omul din umbră”. Omul de afaceri Matei Păun a povestit, într-un interviu la HotNews, cum a ajuns să-l susțină pe Nicușor Dan. „Mi se pare amuzant că primele acuzații împotriva mea au fost că aș fi sorosist, acum, mai nou, sunt putinist”, spune omul de afaceri. Pe Putin îl consideră „un criminal de război”,  dar subliniază și faptul că „e un om apreciat în Rusia”.

• În momentul aderării la UE, o localitate din Iași era numită „polul sărăciei din Europa”. Elevii care terminau școala generală erau o excepție. Anul acesta, 9 elevi de gimnaziu au luat peste 5 la simularea Evaluării Naționale, cu ajutorul comunității din sat.

• Aproape toate mașinile noi vândute în Norvegia sunt modele electrice. Politicile guvernului norvegian au reușit să-i convingă și pe locuitorii din regiunile izolate din nordul țării să treacă peste „range anxiety”.

• DE CITIT. În Germania trăiesc în jur de trei milioane de etnici ruși, care au emigrat din fostul URSS. În ciuda prosperității, ei regretă pierderea „valorilor tradiționale” și tind să voteze cu partidul de extremă dreapt AfD.

• DE CITIT. Elveția are mai multe buncăre nucleare decât orice altă țară, suficiente pentru a găzui întreaga populație, însă nimeni nu poate spune ce s-ar întâmpla în cazul unui dezastru.

• DE CITIT. Un portret biografic din NY Times urmărește traseul prin care Părintele Bob din Chicago a devenit Papa Leon al XIV-lea, cu un ocol de un deceniu în Peru.

• DE VĂZUT. În episodul 35 din emisiunea „Ce ne enervează” calculăm, din nou, bugetarii care trebuie dați afară. Apoi, ne întoarcem la politicienii care, deși dați afară de popor, nu se dau duși. Spre final, ne uităm siderați cum statul român face alba-neagra cu criminalii de război: Bibi are/Putin n-are/care-i aia marcatoare?

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Comit și această indiscreție și mărturisesc: îmi plac textele lui Matei Vișniec, îmi plac poeziile și romanele pe care le-a scris.

Mi-au plăcut spectacolele de teatru pe care le-am văzut montate după piesele sale. Înțeleg că este cel mai jucat dramaturg român contemporan și cred că această ierarhie este justă.

Vișniec și-a făcut un nume în România și la Paris, e un nume cu ecou european și mondial. Vișniec e un dramaturg important și am vrut să înțeleg care a fost evoluția sa. Nu scrie piese facile pentru succes comercial. Textele sale au semnificație.

Volumele din seria „Teatru” sunt lămuritoare. Am început, previzibil și necesar, cu primul.

Matei Vișniec și-a antologat piesele cam în ordinea scrierii lor și asta ne ajută să îi vedem temele, obsesiile, trucurile, stilul.

Matei Vișniec știe lucruri însemnate despre natura umană, despre bine și rău, despre frică, despre diavol și om și păpușa gonflabilă care poate fi oricine dintre noi, dacă nu noi toți și fiecare în parte.

Matei Vișniec (născut în 1956) este un autor talentat și, totodată, muncitor. Este o combinație rară.

Opera sa este vastă, apreciată, citită și, în cazul teatrului, îndelung jucată.

Îndrăznesc să fac pariu că dintre scriitorii români de astăzi, fie ei și de limbă franceză, Vișniec va rămâne în timp mult după ce va trece în cealaltă poveste, în viața de după operă.

• Somnul este democratic, ieftin și universal și totuși nimeni nu doarme suficient

• Copiii sunt influențați de cartierul în care cresc

• 11 recomandări de la un oncolog pentru reducerea riscului de cancer

• Ce cărți să-ți iei de la Bookfest 2025

• Ce să mănânci la masa de prânz, ca să ai energie până seara

• Puține insule europene reușesc să evite aglomerația asociată cu turismul de masă